Parliamentary debates

Domnul Alexandru Nazare:

"Ponta TV a deszăpezit România în direct"

După eşecul de proporţii al intervenţiei în accidentul aviatic din Munţii Apuseni, USL a făcut încă o dată dovada faptului că guvernarea se face la televizor, inclusiv în cazul situaţiilor de viaţă şi de moarte.

Timp de o săptămână, în perioada 23-30 ianuarie 2014, Ponta TV şi-a propus să înregistreze cele mai bune cifre de audienţă prin introducerea în grila de programe a transmisiunilor live de la Palatul Victoria, în timp ce sud-estul României era îngropat în zăpadă, oamenii îngheţau sub troiene, iar drumurile erau blocate.

9 comandamente de iarnă în direct timp de 7 zile. Acesta este de fapt bilanţul deszăpezirii pentru Guvernul USL în iarna anului 2014. O iarnă care, deşi anunţată din timp de ANM, a luat autorităţile pe nepregătite, care a ţinut şapte zile şi pentru care aşteptăm nota de plată de la firmele care au semnat contractele chiar când era anunţat codul portocaliu.

În 2012, după cea mai grea iarnă din ultimii 50 de ani, două soluţii fuseseră identificate pentru a fi mai bine pregătiţi: achiziţia prin fonduri europene de utilaje de deszăpezire în regie proprie pentru reţelele de transport europene: rutiere, feroviare şi navale, şi contracte multianuale cu condiţii mult mai stricte pentru firmele care efectuează deszăpezirea. În urma discuţiilor cu oficialii Comisiei Europene din februarie şi martie 2012 a rezultat că vor putea fi finanţate utilaje care să acţioneze pe reţele europene de drumuri şi pe căile ferate, precum şi pe căile navigabile. Au trecut aproape 2 ani de la obţinerea acordului instituţiilor europene şi autorităţile încă încheie contracte de întreţinere a drumurilor pe timp de iarnă cu firmele baronilor locali USL. Proiectul de achiziţionare a utilajelor de deszăpezire din fonduri europene, lăsat la roşu de PDL, a fost dat uitării şi îngropat, aşa cum a fost şi România îngropată în zăpadă timp de o săptămână.

În schimb, contractele de întreţinere au fost tărăgănate de USL în 2012 şi 2013, preferând varianta încheierii unor contracte pe ultima sută de metri, motivată de venirea intempestivă a iernii în luna ianuarie. Deşi în noiembrie anul trecut domnul Şova se fălea cu 96% acoperit de contracte semnate în urma licitaţiilor, excepţie făcând un grup de DN-uri în Bacău şi trei drumuri în Focşani, CNADNR a încheiat în perioada decembrie 2013 - ianuarie 2014 contracte în valoare de aproape 100 de milioane de lei prin proceduri netransparente, de negociere fără publicare, motivând urgenţa situaţiei.

Astfel, în prag de Crăciun, pe 18 şi 24 decembrie, CNADNR semnează contracte de întreţinere pe timp de iarnă în valoare de 43 de milioane de lei. Mergând mai departe, pe 9 şi 10 ianuarie secţiile de drumuri naţionale Bucureşti Nord, Sud, precum şi Ploieşti semnează contracte în valoare de 45 de milioane de lei pentru mai multe drumuri naţionale, autostrăzile A3 şi A2. Toate contractele sunt prin negociere fără anunţ de participare, căci iarna este o situaţie excepţională şi neprevăzută pentru guvernarea USL. Câştigătorii acestor contracte merită şi ei un capitol aparte, având în vedere că alături de firme apropiate de greii USL, precum Cătălin Voicu, Marian Oprişan sau Liviu Dragnea, găsim şi situaţii hilare, cu firme conduse de fotomodele.

Pe 23 şi 24 ianuarie, când deja fusese anunţat codul portocaliu, ca urmare a "situaţiei de extremă urgenţă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă", CNADNR semnează 42 de contracte pentru închiriere de utilaje, materiale şi echipamente, prin negociere fără anunţ de participare, în valoare de peste 10 milioane de lei. Era greu de prevăzut că o să ningă şi o să viscolească în ianuarie! Din cele 42 de contracte, nu mai puţin de 15, cu o valoare totală de 5 milioane de lei, revin firmei Agro Bratu Zoo Com SRL, care are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor!

În schimb, premierul Ponta declara pe 29 ianuarie, probabil după o energizantă partidă de baschet, la o emisiune televizată, căci doar aşa se poate guverna în USL, că "firmele de deszăpezire au contracte încheiate de anul trecut. Nu s-a încheiat şi nu se încheie niciun contract acum".

Haosul organizat privind contractele de la CNADNR a fost completat de cel de la nivel judeţean, unde aceleaşi firme apropiate de baronii USL au câştigat contracte urmând aceeaşi reţetă de succes a negocierii fără publicare.

Rezultatele contractelor încheiate fără licitaţie cu firme ale clientelei USL s-au văzut în cele 6 zile în care România a fost sub cod portocaliu şi cod roşu.

La toată această tevatură se adaugă incompetenţa şi indiferenţa guvernanţilor. Premierul era preocupat să îşi menţină condiţia fizică, în timp ce oamenii erau îngropaţi cu tot cu case în zăpadă. Să nu uităm că marele absent de la primele zile de audienţă în prime-time a fost domnul Şova, care am înţeles ulterior că a fost ocupat cu cântărirea zăpezii adunate de pe drumuri. Să nu uităm nici de consilierul domnului Neaga, care a întâmpinat oarece dificultăţi în pronunţarea cuvintelor într-o intervenţie televizată, în timp ce încerca să explice eforturile celor de la CNADNR. În schimb, am apreciat cu toţii, bineînţeles, înclinaţiile doamnei ministru al transporturilor, Ramona Mănescu, spre citit, dar ar fi fost bine dacă ar fi verificat şi personal ce se apucă să citească. Poate că aşa cei blocaţi în trenuri chiar ar fi primit ceai cald, aşa cum le-a promis doamna ministru. În judeţele care au fost sub avertizări de cod roşu sau portocaliu, situaţia a atins cotele ridicolului. Am avut un prefect care ştia că sunt "vreo cinci" localităţi izolate, dar era prea mult să ştie care anume. În Republica Mazăre primarul a găsit cea mai bună soluţie - aceea de a aştepta primăvara, ca să topească zăpada. Şi am mai avut şi un judeţ care fost doar 3 zile sub cod portocaliu, dar în care un sat mai era încă izolat pe 3 februarie. Cei aproape o mie de localnici au aşteptat să fie deszăpeziţi din 25 ianuarie. Primarul avea telefonul închis, iar prefectul nici nu ştia că mai are localităţi izolate.

O situaţie care a atins cele mai înalte culmi ale dispreţului faţă de români s-a petrecut în Brăila, acolo unde, conform spuselor domnului Şova, am avut "cel mai roşu cod" din toată ţara. Preşedintele Consiliului Judeţean şi-a petrecut codul portocaliu şi cel roşu la schi în Austria, în timp ce Brăila era o veritabilă pârtie de la un capăt la celălalt. Zeci de mii de brăileni erau izolaţi, însuşi prefectul a rămas două zile înzăpezit, iar jupânul de Brăila făcea glume pretinzând că s-a ascuns în pivniţă pentru a vedea cum merge deszăpezirea. În acelaşi timp, primarul municipiului Brăila susţinea, probabil tot ironic, că "utilajele de deszăpezire nu se văd din cauza viscolului".

Bunea Stancu s-a întors totuşi când a fost vizitat judeţul de mai-marii de la Bucureşti, în cazul de faţă ministrul Duşa, prilej cu care a reamintit unei ţări întregi care este puterea baronilor locali în USL: pot să înjure şi să ameninţe pe oricine nu le este pe plac, ziariştii, în acest caz, sub privirile îngăduitoare ale şefilor formali. Nici până acum baronul Bunea Stancu nu şi-a cerut scuze. "Nu m-a certat conducerea partidului, nici colegii. Multă lume e de principiu că trebuia să îmi cer scuze. Eu am spus că a fost un moment nefericit. Nici nu regret, nici nu îmi pare bine de ceea ce s-a întâmplat. Sigur că a fost un incident care n-a fost benefic pentru mine ca persoană, dar nu mă mai pot schimba acum", declară senin cel care a reuşit să izoleze judeţul Brăila nu doar la nivel simbolic, ci şi practic.

Cam aşa arată gestionarea unei situaţii de urgenţă de Guvernul Ponta, care a ajuns să pună în pericol integritatea şi siguranţa fizică ale cetăţenilor. Viaţa şi sănătatea românilor ajung la cheremul câtorva factori de decizie care acţionează doar după bunul lor plac, într-un total dispreţ, în timp ce jocurile politicianiste îşi urmează cursul.

Iarna 2012 a fost pentru guvernarea PDL o încercare grea, din care am tras învăţăminte şi am venit cu soluţii. Spre deosebire însă de 2012, când codul portocaliu a fost anunţat abia la ora la care viscolul şi ninsoarea începeau, în 2014 ANM a anunţat înrăutăţirea condiţiilor meteo din 23 ianuarie, dovadă că am avut atunci şi primul comandament live, menit să ascundă faptul că firmele care trebuiau să facă deszăpezirea nu aveau utilajele şi dotările necesare. Este motivul pentru care Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal nu poate lăsa nesancţionată public bătaia de joc şi indiferenţa cu care Guvernul Ponta tratează românii în chestiuni de viaţă şi de moarte. De aceea, prin moţiunea pe care o depunem, vrem să tragem un semnal de alarmă şi să le reamintim celor de la guvernare că deszăpezirea nu este o afacere de partid şi nici un talk-show în prime-time, ci o problemă de siguranţă a cetăţenilor.