Parliamentary debates

Domnul Constantin Mazilu:

"Flagelul etnobotanicelor afectează din ce în ce mai mulţi adolescenţi"

România ocupă locul patru în Uniunea Europeană la consumul de etnobotanice. Cel mai mare consum de halucinogene, de 37%, se înregistrează în Anglia. În Germania se consumă în proporţie de 15%, în Olanda - 14% şi în România - 7%. Deşi substanţele psihoactive nocive sunt interzise, s-a ajuns în situaţia în care 10 din 100 de elevi, în jurul vârstei de 16 ani, consumă etnobotanice. Altfel spus, traficul cu substanţe etnobotanice într-o Europă fără graniţe face ravagii în rândul adolescenţilor. Traficanţii au fost mereu cu un pas înaintea autorităţilor, introducând pe piaţă aşa-zisele "droguri legale", adică substanţe noi, care nu se regăsesc pe "lista neagră". În ultimii ani, în Uniunea Europeană a fost detectată, în medie, o substanţă psihoactivă nouă în fiecare săptămână şi se aşteaptă ca numărul acestora să crească.

Parlamentul Uniunii a votat reguli noi care permit retragerea rapidă de pe piaţă a substanţelor psihoactive dăunătoare. ?i, cu toate măsurile legislative de stopare şi precauţie, substanţele halucinogene se vând în continuare, traficul mutându-se din "magazinele de vise" închise de autorităţi, în mediul online. Din cauza dezvoltării foarte rapide a pieţei drogurilor, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că este necesară adaptarea sistemului de combatere a utilizării lor, fără însă a pune în pericol diferitele întrebuinţări legitime industriale şi comerciale ale acestora. Cu toate acestea, substanţele sunt uşor de procurat, sunt accesibile în apropierea şcolilor şi în barurile unde merg adolescenţii. Denumite de cele mai multe ori drept "droguri legale", aceste substanţe sunt aduse pe continent sub formă de pulberi, în special din India şi China. În Europa, ele sunt transformate în produse finale destinate consumatorilor, o parte a lor fiind vândute, înşelător, ca fiind ecstasy, amfetamină sau cocaină.

În 2013, Comisia Europeană a propus consolidarea capacităţii Uniunii Europene de a reacţiona la problema "drogurilor legale". Propunerile au venit ca urmare a avertismentelor din partea Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) şi ale Europol cu privire la amploarea problemei, precum şi a unui raport din 2011 în care s-a constatat că este necesară consolidarea mecanismului actual al UE pentru soluţionarea problemelor legate de substanţele psihoactive noi. Şi totuşi, pentru detectarea şi interzicerea acestora, acest sistem nu este suficient, pentru că este dificil de ţinut pasul cu ritmul tot mai accelerat în care apar noi droguri.

Parlamentul European a aprobat, în 17 aprilie 2014, reguli noi privind retragerea rapidă de pe piaţa UE a substanţelor halucinogene, precum şi creşterea pedepselor pentru încălcarea interzicerii substanţelor cu risc grav, pedeapsa cu închisoarea ajungând şi până la 10 ani.

Din mers, comercianţii s-au adaptat rapid schimbărilor legislative. Pe de-o parte, au început să importe droguri cu noi compoziţii de substanţe care nu se află pe lista făcută de Guvern. Pe de altă parte, traficanţii au profitat că autorităţile verifică doar etichetele de pe ambalaje şi nu controlează ce conţin plicurile. Astfel, halucinogenele au fost vândute sub formă de îngrăşăminte pentru plante sau odorizante. Internetul abundă cu anunţuri de vânzare pentru halucinogene. Mai mult, substanţele psihoactive se bucură de numeroase spaţii de comercializare pe internet. Potrivit monitorizărilor la nivel european, numai în 2012 au fost identificate pe internet aproape 700 de "magazine de vise". Conform estimărilor, în UE şi Norvegia se consumă anual aproximativ 2.500 de tone de cannabis, cantitate a cărei valoare de comercializare se situează între 18 şi 30 de miliarde de euro. Cele mai importante pieţe pentru haşiş sunt Italia, Spania şi Franţa, iar pentru marijuana - Marea Britanie şi Germania. Producţia acestui drog în interiorul UE a crescut, fiind dificil de detectat, iar traficul este tot mai greu de împiedicat, cu o rată de succes de circa 30% pentru haşiş şi sub 10% pentru marijuana.

Şi mai grav este faptul că generaţia tânără este cea mai expusă riscurilor. Un sondaj Eurobarometru din 2011 referitor la "atitudinea tinerilor privind drogurile" arată că, în medie, 5 % din tinerii din UE au folosit astfel de substanţe cel puţin o dată în viaţă, cu un maxim de 16 % în Irlanda şi cu aproape 10 % în Polonia, Letonia şi Marea Britanie.

Conform noului sistem adoptat de Uniunea Europeană, substanţele care prezintă un risc moderat fac obiectul unor restricţii pe piaţa de consum, iar substanţele care prezintă un risc ridicat fac obiectul unor restricţii totale pe piaţă. Numai substanţele cele mai dăunătoare, care prezintă riscuri grave pentru sănătatea consumatorilor, sunt supuse unor dispoziţii de drept penal, ca şi în cazul drogurilor ilicite.

Problema cu care se confruntă autorităţile o reprezintă diversitatea substanţelor derivate ale acestor trei categorii de esenţe. Permanent organismele de luptă împotriva traficului şi consumului acestor aşa-zise droguri legale trebuie să-şi adapteze reacţiile la noile riscurile apărute. Aşadar, deşi se duce o luptă destul de bine calibrată, toate eforturile autorităţilor nu sunt niciodată suficiente pentru a eradica traficul cu halucinogene. Decizia de a stopa consumul acestor substanţe atât de nocive sau mortale ţine de fiecare dintre noi. Este o alegere individuală. De aceea, stimaţi colegi şi dragi români, vreau să fac un apel către fiecare dintre dumneavoastră să vă implicaţi activ, în măsura în care vă este permis, în lupta pentru stoparea acestui flagel care se sustrage prevederilor legale, cât şi pentru salvarea unor vieţi omeneşti.