Parliamentary debates

Domnul Mihăiţă Găină:

"Corelarea politicilor educaţionale şi ocupaţionale"

Problema ocupării tinerilor este încă prezentă şi presantă. Va mai dura până când vom putea spune că i-am găsit rezolvarea satisfăcătoare. Deocamdată, atât la nivelul Comisiei Europene, cât şi la acela al statelor membre s-a luat act că avem de-a face cu o problemă gravă, căreia i s-au alocat ceva fonduri şi i se caută în continuare soluţii integrate, mai bune.

Sunt mai multe perspectivele din care situaţia aceasta poate fi abordată. În această declaraţie mă voi axa pe câteva aspecte privind corelarea dintre politicile educaţionale şi cele ocupaţionale. Tema mi-a fost sugerată de o recentă luare de poziţie a comisarului european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, doamna Androulla Vassiliou.

În viziunea doamnei comisar "Sistemele naţionale de educaţie trebuie reformate pentru ca tinerii să-şi formeze acele abilităţi necesare pentru a obţine o slujbă. Ne referim la abilităţi transversale şi digitale. Ca modalităţi practice se are în vedere, printre altele, ca învăţământul profesional să facă parte şi el din încercarea noastră de a rezolva această problemă a tinerilor", a declarat doamna Vassiliou la începutul acestei luni.

Vorbim astăzi despre faptul că învăţarea, cunoaşterea şi inovarea stau la baza creării de avuţie. Vorbim, de asemenea, despre învăţarea pe tot parcursul vieţii active, ceea ce înseamnă o tot mai strânsă îngemănare dintre muncă şi învăţare. Noul concept de economie a cunoaşterii pune într-o relaţie mai strânsă politicile educaţionale cu cele ocupaţionale. Paralelismul dintre învăţământ şi muncă este supus unei critici tot mai convingătoare, prin prisma noilor realităţi de pe piaţa ocupării forţei de muncă. Pentru a marca mai puternic această megatendinţă s-ar putea ajunge în viitor să avem nu nişte ministere distincte, ci un minister al învăţământului şi al muncii. Inerţia birocratică este puternică, dar nu mai putem face abstracţie de faptul că şcolile şi facultăţile din învăţământul românesc scot în continuare absolvenţi care în cea mai mare parte nu-şi găsesc de lucru în specialităţile pentru care s-au pregătit. Acesta este un tip de învăţământ care consumă resurse în gol.

Problema nu este nouă, s-au făcut multe încercări, experienţe şi aplicaţii pentru a orienta învăţământul spre piaţa muncii. Învăţământul profesional de care amintea doamna comisar european este una din acestea. Şi la noi sunt preocupări pe direcţia dezvoltării învăţământului profesional, dar progresele se lasă aşteptate.

Ucenicia într-o organizare modernă este o altă direcţie de acţiune. Acelaşi comisar european observa că, redau un citat: "Dacă există sisteme de ucenicie, atunci procentul tinerilor aflaţi în şomaj este mai scăzut". Tocmai plecând de la astfel de constatări s-a iniţiat la nivelul UE o alianţă a sistemelor de ucenicie pentru a asigura un anumit nivel de calitate a pregătirii şi pentru a schimba mentalitatea referitoare la această formă de învăţământ care îi poate ajuta pe tineri să treacă mai uşor prin procesul de tranziţie către piaţa muncii.

Parlamentul României s-a aplecat în ultimii ani asupra reglementării unor condiţii cum ar fi contractul de ucenicie la locul de muncă şi altele, care să facă mai atractivă şi mai eficientă pregătirea prin ucenicie şi apoi angajarea într-un job pentru care există atât cerere, cât şi calificarea necesară. Acum, importantă este stăruinţa pentru aplicarea legii şi urmărirea efectelor, a rezultatelor pentru a vedea în ce măsură lucrurile evoluează în direcţia bună. "Educaţie şi formare, precum şi încadrarea tinerilor în câmpul muncii trebuie foarte bine reflectate în toate planurile", ne recomandă doamna comisar Androulla Vassiliou. Iar dacă acest lucru este bun pentru Uniunea Europeană, el ar trebui aplicat şi la noi.