Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvânt domnului Tunaru Raj şi ultimul vorbitor, domnul Constantin Duţu.

Domnul Raj Tunaru:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin declaraţia politică de astăzi, 11 septembrie 2001, trag un semnal de alarmă asupra privatizării turismului românesc, mai exact a activelor turistice, atâtea câte au mai rămas, din portofoliul Ministerului Turismului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să mă susţineţi şi împreună să reuşim o privatizare corectă şi benefică turismului românesc şi beneficiarului principal al lui, poporul român. În acest sens, atrag atenţia ministrului turismului şi primului ministru că privatizarea activelor turistice de pe litoral nu este atât de simplă cum pare la prima vedere, la modul că se face o licitaţie şi cine oferă mai mult, acela este câştigătorul. Nu este suficient şi nu sunt suficiente nici promisiunile, care mai de care mai mari, investiţiilor eşalonate pe un număr de ani în activele pentru care se licitează şi al căror punctaj este de multe ori decisiv în adjudecarea licitaţiilor.

Să vă dau un exemplu. Sunt două firme care vin la licitaţie, dau acelaşi preţ pe activ, dar fiecare trebuie să spună în 5 ani cam ce investiţii vor face. Avem exemplul urât de la Mamaia, din anii precedenţi, în care o firmă de arabi au spus că bagă 5 milioane de dolari în termen de 2 ani în anumite active, nu dau numele, şi bineînţeles că nu s-au ţinut de cuvânt, licitaţia fiind câştigată de ei în detrimentul unei ffirme româneşti de prestigiu.

Eu cred că cea mai importantă condiţie de participare la licitaţie dacă s-ar putea să fie chiar eliminatorie, ar trebui să fie experienţa persoanei juridice sau fizice în domeniul turismului szonier de pe litoral care este destul de diferit faţă de turismul permanent. De ce? Deoarece, aici, datorită nefuncţionării hotelurilor şi restaurantelor timp de 8-9 luni de zile şi a atmosferei încărcate cu un procent mare de sare, managerii trebuie, în fiecare primăvară, să facă o reparaţie capitală a respectivelor active, deschizând practic un şantier.

În acelaşi timp, managerul trebuie să se ocupe de contractarea bazei de cazare şi să încheie zeci de contracte de prestări servicii pentru apă, curent, gunoi, telefon, cablu, etc. şi alte zeci de contracte cu furnizori de mărfuri. În acest timp scurt, el trebuie să se ocupe şi de infrastructura aferentă hotelului, respectiv cum ar fi spaţii verzi, iluminat, igienizare.

De toată această experienţă a firmei care participă la licitaţie depinde buna desfăşurare pe întreaga durată a sezonului estival şi satisfacerea cerinţelor exigente ale turiştilor care, azi, vă spun din propria experienţă, eu muncind de 22 de ani în turism şi parcurgând toate etapele de la ajutor de ospătar până la manager, sunt mult mai pretenţioşi şi aceasta pe bună dreptate.

După cum observaţi, această experienţă în turism coroborată şi cu o susţinere financiară puternică va aduce turismul românesc la nivelul turismului european şi va reuşi să aducă p.i.b.-ului un procent destul de substanţial, măcar egal cu cel din anii 1970-80.

În speranţa că am reuşit să vă reţin atenţia asupra acestor probleme, am convingerea că ele erau cunoscute de dumneavoastră şi sper că până la privatizarea totală a activelor turistice de pe litoral, care va avea loc până la sfârşitul acestui an, deci, în această toamnă, veţi încerca fiecare să susţineţi ideile mele enunţate mai sus, astfel încât privatizarea să fie corectă, să fie reuşită atât pe termen scurt cât şi pe termen lung şi să dea roade mulţi ani de acum încolo. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.