Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat auditoriu,

Unele din componentele şi prevederile fundamentale ale reformei sistemului educaţional şi de formare profesională a tinerelor generaţii din România, bine şi clar precizate în Legea învăţământului, nr.83/95, modificată şi completată prin Legea nr.152/97 şi Legea nr.151/99, au rămas la stadiul prevederilor declarative, fără a fi aplicate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi organismele sale cu consecinţe negative asupra acţiunilor de perfecţionare a sistemului şi de aliniere a aquis-ului comunitar.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, sesizând inadvertenţa şi consecinţele limitării învăţământului general obligatoriu primar şi gimnazial la 8 clase, situaţie contradictorie faţă de prevederile legii şi a ceea ce se petrece în Europa, a sesizat organele de conducere ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a organizat, în perioada 26-29 august, analiza şi dezbaterea stării de fapt, luând în discuţie motivaţiile şi propunerile MEC.

Recunoscând legitatea şi necesitatea de organizare a învăţământului obligatoriu la 9 clase, aşa cum prevede Legea învăţământului şi aşa cum este organizat în 60% din ţările europene, restul fiind organizate pe 10-12 clase, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fără să declare responsabilitatea inaplicării legii, a venit cu o soluţie de compromis, facilă şi tardivă, care constă, pentru acest an şcolar, în următoarele: transformarea grupei mari pregătitoare din cadrul grădiniţei, învăţământ preşcolar, în clasă pregătitoare a învăţământului primar, inclusă şi echivalată cu clasa I a învăţământului obligatoriu. Menţionăm că această grupă pregătitoare funcţionează şi în prezent, conform legii, structurarea învăţământului gimnazial pe durată de 5 ani cu finalizarea programului, se pare în 2012.

Dezbaterile în cadrul comisiei au scos în evidenţă, cu accepţiune unanimă, următoarele: propunerea MEC este nefundamentată şi reprezintă o soluţie facilă şi formală prin care, spre deosebire de tradiţia învăţământului românesc, clasa I primară nu mai începe cu abecedarul, cu trecerea, după spusele unor ziarişti "de la oliţă direct la peniţă".

Propunerea MEC contravine legii şi ordinelor ministeriale anterioare privind termenele de începere şi finalizare, modificările de curriculum, manuale, continuitatea gimnaziului, liceului etc. ca lucrări de bază pentru realizarea învăţământului obligatoriu de 9 ani.

Învăţământul obligatoriu de 9 clase este necesar şi MEC are obligaţia dar şi posibilităţi de organizare şi aplicare a curriculului pentru învăţământul general obligatoriu de 10 ani în orice moment al actualităţii. Este normal şi benefic ca învăţământul obligatoriu să înceapă la vârsta de 6 ani şi să se finalizeze la vârsta de 16 ani, adică 10 clase obligatoriu. Soluţia este conformă cu Convenţia Internaţională la care România este parte privind drepturile copilului şi vârsta de includere în muncă.

Comisia a hotărât ca pe baza discuţiilor şi concluziilor rezultate să se reia dezbaterile împreună cu MEC într-o următoare şedinţă. Sperăm că Ministerul Educaţiei şi Cercetării îşi va revizui poziţia faţă de reforma învăţământului şi în baza studiilor deja elaborate să se angajeze în forţă în a depăşi actualele limite, trecând la realizarea unei reforme reale în concordanţă cu angajamentele României de aderare şi armonizare a legislaţiei cu ţările membre ale Consiliului Europei.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Sperăm că Ministerul Educaţiei şi Cercetării îşi va revizui poziţia faţă de reforma învăţământului şi, în baza studiilor deja elaborate, să se angajeze în forţă în a depăşi actualele limite, trecând la realizarea unei forme reale, în concordanţă cu angajamentele României de aderare şi armonizare a legislaţiei cu ţările membre ale Consilului Europei.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.