Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

O invit pe doamna deputat Liana Naum. Va urma domnul Emil Rus. Domnul deputat Andrei Chiliman a depus la secretariat declaraţia.

Doamna Liana Elena Naum:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se numeşte "replică sau justificare."

Unele lucruri pot fi morale sau imorale, însă întotdeauna contează şi interesează motivul sau modul în care sunt săvârşite.

De trei ani încoace, fără a exagera, Partidul Social Democrat a depus toate eforturile pentru a respecta şi pentru a întări drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului în societatea românească. În special presa a fost pe deplin susţinută şi încurajată în eforturile ei de a păstra valorile democraţiei şi libertăţii de exprimare. Dovadă este şi faptul că, în România, în prezent, activează câteva zeci de posturi de televiziune independente şi sute de publicaţii naţionale şi teritoriale care relevă obiectiv şi competent situaţia la zi, fără a se împiedica de barierele cenzurii politice sau de orice altă natură.

Încercarea unor partide din ţară aflate în opoziţie de a demonstra că libertatea presei este îngrădită a eşuat. Şi acest lucru s-a întâmplat din lipsă de probe. Partidul Social Democrat şi-a asumat responsabilitatea de a conduce o ţară, de a guverna. Drept urmare, şi-a asumat şi riscul de a fi pe deplin criticaţi şi comentaţi de toată mass-media. De opoziţie, criticile sunt mai uşor de suportat atunci când, eventual, mai este băgată în seamă, deoarece nu prea ia multe atitudini elocvente pentru a merita comentarii.

Totuşi, se pare că fiecare om are câte o ambiţie, dacă nu pentru înţelepciune, cel puţin pentru nimicuri, căutând să se facă faimos, dacă nu prin bunul-simţ, atunci prin orice. Mi se pare că ar fi just ca partidul cu cel mai mare procent în Parlament să capteze mai mult atenţia presei decât orice alte partide nereprezentative.

Consider că dacă P.S.D. este pe deplin mediatizat, acest lucru se datorează numai activităţii pe care o desfăşoară. Nu cred că vreun membru P.N.L. sau P.D. sau din orice alt partid ar avea ceva de reproşat posturilor private din România în ceea ce priveşte neprezentarea activităţii lor în cadrul emisiunilor sau articolelor prezente în mass-media, deoarece nu au o activitate care să trezească interes.

În acest caz, se recurge la cea de-a doua regulă a opoziţiei: calomnia. Nu mai interesează regulile presei democratice, nu se mai respectă dreptul la replică, nu sunt citate sursele documentării şi nici nu e respectată regula deontologiei jurnalistice care presupune şi reflectarea punctului de vedere al celui căruia i se aduc acuzaţiile.

Mă întreb dacă denigrările la adresa P.S.D. fac parte din programul de acuzaţii al Partidului Naţional Liberal, deoarece colegii noştri din Opoziţie văd ceva normal în a critica şi a "comenta" partidul de guvernământ în lipsa oricărui punct de vedere obiectiv sau cel puţin mediat.

Cu certitudine, imaginea P.S.D. nu se creează şi nici nu se bazează pe minciunile şi acuzaţiile susţinute de liberali. Imaginea partidului de guvernământ se bazează pe programele şi pe strategia pe care şi-a propus-o şi pe care a reuşit-o obţinând succes şi menţinându-se în sondaje constant de mai mulţi ani.

Deranjul pe care-l poate provoca cererea unui drept la replică ne demonstrează încă o dată cine respectă principiile legale şi cine refuză să le recunoască. Mi se pare înţelept să laşi să vorbească pe cel care are ceva de spus, iar dacă nu, să fie întrerupt de cel invidios, căci poetul antic Sadi spunea: "Dai dovadă de prostie dacă întrerupi pe cineva care vorbeşte ca să-ţi exprimi tu părerea."

Mă întreb ce ar avea de spus în fiecare zi la ştiri, de exemplu P.N.L. Poate tot să comenteze activitatea P.S.D. sau să continue să denigreze ceea ce se face şi se construieşte productiv în ţară. Până la urmă, tot la critică se va ajunge din partea partidelor de opoziţie, căci critica este de obicei şi un fruct al invidiei sau efectul unei ridicole păreri bune despre propria sa capacitate şi această virtute a oamenilor însoţeşte toate acţiunile.

Însă, adevărul obişnuieşte să biruie, iar timpul care supune totul măreşte mereu o înfăptuire frumoasă.

În concluzie, aş adăuga că trebuie să avem urechea neîncrezătoare faţă de învinuiri şi să ne continuăm calea de promovare a acţiunilor pe care le desfăşurăm în conformitate cu regulile democratice, iar cei cărora nu le convine sunt invitaţi să se exprime pe baza înfăptuirilor realizate şi nu pe critica şi calomnia celor aflaţi mereu în acţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.