Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Declaraţia mea este intitulată: "O jignire a demnităţii naţionale: statutul de autonomie al ţinutului secuiesc".

Faptul că în urma alegerilor din 28 noiembrie 2004, liderii UDMR au fost cooptaţi la guvernare şi participă la deciziile privind soarta românilor în calitate de miniştri, viceprim-ministru, secretari de stat, prefecţi, subprefecţi, cum se întâmplă în actualul regim liberalo-democrat, sub conducerea preşedintelui Traian Băsescu şi a premierului Călin Popescu Tăriceanu, le-a întărit convingerea că idealul lor de 86 de ani, de a reface Ungaria Mare, în detrimentul popoarelor care au scăpat de dominaţia şi de teroarea lor devenită legendară, va deveni realitate.

Pas cu pas, zi de zi şi ceas de ceas, ei construiesc scenarii, redactează proiecte de autodeterminare, elaborează statute de autonomie, întâi, cu intenţia de a testa reacţia opiniei publice, ulterior, spre a le propune spre aprobare Parlamentului. Şi dacă, prin şantaj politic, prin diverse trucuri, mimând un comportament şi limbaj european sau speculând miopia, slăbiciunile, lipsa de spirit naţional autentic ale guvernanţilor orbiţi de putere reuşesc să le aprobe, cel puţin parţial, sunt bucuroşi că se apropie de scopul urmărit.

Ţinta principală pusă pe tapet începând cu decembrie 1989, dar nereuşită încă, şi sper niciodată, este destrămarea României, enclavizarea ei, prin realizarea Ţinutului Secuiesc sau a fostei Regiuni Mureş Autonome Maghiare şi alipirea ei la Ungaria, sfârtecând şi destabilizând astfel viaţa socială, economică, politică şi administrativă a Ţării, încălcând suveranitatea şi independenţa Statului Român, dar şi demnitatea şi mândria naţională a românilor.

Acesta este scopul pentru care, la 19 iulie 2005, doi parlamentari u.d.m.r-işti au înregistrat la Camera Deputaţilor Propunerea legislativă privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, care încalcă în mod flagrant prevederile art.1 alin.1 din Constituţie, potrivit cărora: "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" şi ale art.2 alin.1, potrivit căruia: "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative alese, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".

Este adevărat că pe teritoriul, în special al câtorva judeţe din Transilvania, cele două naţionalităţi, română şi maghiară, sunt sortite să convieţuiască împreună şi că bunăstarea fiecărui locuitor de aici depinde de modul în care sunt gestionate relaţiile dintre cele două comunităţi, dar între bunăstare şi autonomie teritorială nu există nici o relaţie directă.

Prin delimitarea geografică a zonei care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc,se urmăreşte crearea unei regiuni exclusiv pe criterii etnice, în care populaţia majoritară este formată din cetăţeni români de naţionalitate maghiară, respectiv judeţele Covasna, Harghita şi o parte mare din judeţul Mureş, încălcându-se astfel art.3 alin.3 al legii fundamentale a Ţării, potrivit căruia statul român: "...este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe",şi nu prin o organizare administrativ-teritorială pe trei niveluri: local, scaunal şi regional.

Principiul autonomiei locale este prezentat şi aplicat fals, sub acest pretext, dorindu-se a se crea un teritoriu rupt de statul naţional, unitar şi indivizibil, cu instituţii şi societăţi comerciale, camere de comerţ, poliţie, protecţie socială şi asigurări sociale, precum şi structuri administrative proprii.

Prin stabilirea că: "În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are statut ca şi limba oficială a statului", se încalcă prevederile art. 13 şi art.128 alin.1 din Constituţie, potrivit cărora: "În România, limba oficială este limba română" şi respectiv: "Procedura judiciară se desfăşoară în limba română".

La rândul ei, folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare este în contradicţie cu prevederile art. 12 din Constituţie, ce reglementează simbolurile naţionale române: drapel, zi naţională, imn, stemă şi sigiliu.

Cât priveşte învăţământul, este necesar să reamintesc că, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, statul român a creat condiţii mai mult decât optime pentru ca toate minorităţile naţionale să poată să se instruiască şi educa până la cel mai înalt nivel în limbă proprie.

Prevederea: "În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administraţia publică locală şi regională, vor fi numite, respectiv, angajate persoane care cunosc limba comunităţilor naţionale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparţin acestor comunităţi, respectând raportul dintre naţionalităţi rezultat în urma ultimului recensământ" reprezintă o crasă discriminare a românilor trăitori în judeţele specificate şi o trimitere directă la amintirea stăpânirii maghiare din anii 1940-1944.

În ce priveşte Hotărârea Şedinţei Parlamentului Consiliului European nr. 1334/2003, la care se face referire în expunerea de motive, trebuie precizat că această rezoluţie nu are forţa unui act normativ, ea nefiind adoptată în scopul producerii de efecte juridice, lucru reieşit din însuşi titlul hotărârii: "Experienţa pozitivă a autonomiei teritoriale ca sursă de inspiraţie".

În contratimp cu orologiul lumii, cu "busola şi practicile europene", pe care le invocă perfid, pentru a arunca praf în ochii străinătăţii, duşmani ai Ţării, strecuraţi abil în Parlamentul României, propun un Statut de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, o mixtură contradictorie de revendicări şi aspiraţii de natură feudală-europeană, prin care visează la o Europă a regiunilor, în care Ungaria să stăpânească Bazinul Carpatic, sfidând drepturile legitime ale românilor la libertate şi egalitate, pe care le-au dobândit cu sacrificii şi le-au înscris cu sânge în istoria lor zbuciumată, jignind demnitatea noastră naţională.

Îmi amintesc că în urmă cu câteva luni de zile, la Galaţi...

Doamna Daniela Popa:

Pregătiţi-vă să încheiaţi.

Domnul Adrian Moisoiu:

Acum.

...chiar preşedintele Traian Băsescu, a spus: "Vreau să ştiţi, autonomia unei palme de pământ este un act de trădare naţională, România este întreagă, este rotundă şi nici o autonomie nu poate funcţiona în interiorul frontierelor naţionale. Câtă autonomie este la Galaţi, Iaşi sau Bucureşti, aceeaşi autonomie este şi la Târgu-Mureş."

Sper ca măcar de această dată să fi fost sincer, domnule preşedinte!

Mulţumesc, doamnă preşedintă, şi îmi cer scuze.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.