Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Mulţumesc, Vadim!".

Aceasta este calea pe care am ales-o pentru a-i spune "Mulţumesc!" domnului Corneliu Vadim Tudor, pentru vina de a fi creat, în urmă cu 15 ani, un partid pentru "un popor frumos, care s-a născut creştin şi, după porunca Domnului, a crescut şi s-a înmulţit, plăsmuind bijuterii de artă şi civilizaţie care entuziasmează o planetă întreagă", căruia i s-a spus "Partidul România Mare". Pentru că a dat posibilitatea copilului unor învăţători simpli, dar cu multă dragoste de ţară, care i-au vopsit sufletul şi inima în roşu, galben şi albastru, să acceadă în Parlamentul României şi să aibă parte de un sentimentul suprem: mândria de a fi român.

Am să mă refer la trei momente din viaţa mea.

Ianuarie 1990, atunci când copii români care învăţau la Liceul "Bolyai Farkas" din Târgu-Mureş au fost daţi afară de către şovinii unguri, care doreau separarea şcolară ca un prim pas spre federalizarea statului unitar român - prin crearea unei noi Regiuni Autonome Maghiare, ceea ce m-a determinat să mă înscriu în rândurile nobilei uniuni a românilor, "Uniunea Vatra Românească";

Februarie 1990, atunci când în faţa celor trei adjuncţi ai ministrului învăţământului, elevii din Târgu-Mureş au demonstrat împotriva separatismului şcolar, purtând o lozincă mare pe care scria atât: "Noi suntem de naţionalitate copii!"

28 noiembrie 1991, întâmplător ziua de naştere a domnului senator dr. Corneliu Vadim Tudor, ziua în care la Târgu-Mureş s-a înfiinţat Partidul România Mare, şi m-am înscris în P.R.M.

Sunt momente care mi-au marcat decisiv şi frumos viaţa, în care am jurat ca din toate puterile mele să veghez şi să apăr limba şi unitatea statală română.

De aceea, astăzi, ca membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, una din cele trei comisii care participă la dezbaterea Propunerii legislative privind Statutul minorităţilor naţionale, doresc să prezint modul în care deputaţii români ai altor partide, mă refer la cei democraţi şi cei liberali, înţeleg să susţină pretenţiile şi interesele u.d.m.r. - iştilor de a nu învăţa limba română, de a se oficializa cunoaşterea limbii maghiare pentru ocuparea unor posturi, în aşa definitul de ei "Ţinut Secuiesc" - adică judeţele Harghita, Covasna şi parţial Mureş, şi în fapt străvechi pământ românesc.

În acest fel, se continuă "epurarea etnică" declanşată în 1990, când peste 4.000 de români au fost forţaţi să părăsească zona, fapt consemnat în vestitul Raport Harghita-Covasna, dezbătut în Parlament în 1992.

Desigur, s-ar putea sugera, conform unui proverb, "Sătulul nu îl crede pe cel flămând", că de vină sunt cei care nu cunosc problematica Ardealului, dar ... ce te faci dacă cei care votează într-o veselie alături de U.D.M.R. sunt tocmai ardeleni clujeni, sălăjeni, bihoreni sau bistriţeni -, demagogi şi ahtiaţi de băi de imagine? Doamne, cât adevăr este în parabola biblică despre securea care nu a putut tăia pădurea până nu a avut coadă ...

Şi modul în care se evită orice responsabilitate, fiindcă conform unei maxime citită cu puţin timp în urmă în revista "România Mare": "Crimele colective nu angajează pe nimeni".

Câtă deosebire între noi, p.r.m-iştii, care avem posibilitatea de a fi noi înşine, de a vota după cum ne dictează propria conştiinţă, şi liberalii sau democraţii care nu au dreptul la un pic de demnitate şi sunt obligaţi să facă sluj la comanda U.D.M.R.!

Doresc, totodată să fac cunoscut faptul că lucrările comisiilor în care se dezbate Propunerea legislativă privind Statutul minorităţilor naţionale se încearcă să se desfăşoare chiar şi fără a fi asigurat cvorumul necesar, în condiţiile în care preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Bogdan Olteanu - nepot al tovarăşei secretare a Comitetului Central al defunctului P.C.R., prezent ca înlocuitor la lucrări, încurajează comiterea neregulilor, faptul că se caută ca Istoria României şi Geografia României să nu se mai studieze în limba română, se promovează învăţământ separat la toate nivelurile, cât şi recunoaşterea şi garantarea autonomiei culturale - ca prim pas către autonomia teritorială (cu alte cuvinte, federalizarea României)!

Prea uşor se uită că pentru a fi buni europeni, trebuie să fim în primul rând buni români!

Iar pentru aceasta, slujirea interesului naţional, conform jurământului depus de noi toţi parlamentarii, "Prima dintre virtuţi este devotamentul faţă de Patrie"!

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.