Parliamentary debates

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

Bună dimineaţa, doamna preşedinte,

Bună dimineaţa, dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la creşterile bugetare indecente şi la o reducere nejustificată.

În aceste zile, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009 va ţine capul de afiş cu siguranţă. Ştiu că este un buget numit ca fiind de criză şi care generează nemulţumiri pentru aproape toţi ordonatorii de credite.

Nu intenţionez să fac o radiografie asupra proiectului în ansamblu. Cu siguranţă, vor fi numeroase discuţii foarte aprinse. Intenţionez, însă, să reliefez o serie de aspecte mai mult decât ciudate din acest proiect şi care are mai mult decât o conotaţie de ordin politic.

Deja nu mai este niciun fel de noutate. Există numeroase luări de poziţie în presă. Bugetul administraţiei prezidenţiale a crescut cu 33% faţă de execuţia bugetară pe anul 2008. Se pune întrebarea: este normală, într-un procent atât de ridicat, această creştere, ţinând cont că este vorba de un buget de criză?

Răspunsul, cu siguranţă, este nu. Şi nu este un răspuns de natură politică, venit din partea opoziţiei. Este un răspuns care se bazează pe cifre şi date.

În 2007, realizările la administraţia prezidenţială s-au ridicat la 28.562.000 lei.

În anul 2008, s-au alocat 29.202.000 lei, execuţia bugetară fiind, însă, mai mare, de 33.297.000 lei.

Pentru anul 2009, bugetul a fost elaborat la sfârşitul lunii noiembrie, de Cabinetul Tăriceanu. Despre această propunere bugetară nu se vorbeşte aproape nimic. De ce oare? De ce ne deranjează faptul că, la final de mandat, un guvern şi-a făcut datoria şi a elaborat cu atenţie un buget de criză, care s-a propus pentru administraţia prezidenţială, suma de 36.958.000 lei. Deci, o creştere mult mai decentă faţă de anul 2008, guvernul liberal neţinând cont de orice resentimente vizavi de disputele de natură politică cu şeful statului.

Ce a făcut actualul Cabinet? A plusat şi faţă de propunerile fostului guvern pe 2009 şi a propus suma de 48.800.000 lei. Toate aceste cifre vin să confirme suspiciunile presei privind bugetul administraţiei prezidenţiale. Mie mi se pare mai mult decât rezonabile creşterile propuse de fostul guvern.

Un alt act de creştere nejustificată îl reprezintă bugetul Institutului Cultural Român, unde suma propusă, de 44.000.000 lei, este cu 25% mai mare decât execuţia bugetară pe anul trecut. Şi în acest caz, presa a manifestat o serie de suspiciuni, susţinând că în spatele acestei creşteri ar fi elemente ce ţin de o anumită clientelă politică.

În schimb, constat că o instituţie care a fost şi este în permanenţă "persecutată", vorbesc de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a primit un buget sub nivelul execuţiei bugetare a anului 2008 şi sub ce a propus Cabinetul Tăriceanu. Concret, execuţia bugetară pe anul 2008, s-a ridicat la 16.673.000 lei, fostul guvern propunând 17.583.000 lei, deci o creştere simbolică, iar actualul guvern a propus 15.600.000 lei.

Ce înseamnă acest lucru? Consideră actualul Guvern că Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii are un volum mai mic de lucru? Se consideră, cumva, că este mai puţin importantă deconspirarea foştilor securişti şi turnători?

Dacă PSD a fost în permanenţă un partid care nu a agreat deconspirarea foştilor securişti şi turnători, ştiu că PDL, în ultimele campanii electorale, s-a pronunţat favorabil în ceea ce priveşte obiectul de activitate al CNSAS. Şi atunci să punem întrebarea: de ce nu se putea accepta creşterea propusă de Cabinetul Tăriceanu?

Aşa cum s-a acceptat o creştere masivă pentru Institutul Cultural Român, personal propun, de la această tribună, o realocare. Concret, un transfer de la Institutul Cultural Român spre CNSAS. Ar fi o mutare decentă a actualului guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.