Parliamentary debates

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Guvernul trebuie să se preocupe de românii plecaţi la muncă în străinătate"

În prezent, România se luptă cu probleme destul de mari în ceea ce priveşte migrarea populaţiei peste hotarele ţării. Potrivit statisticilor oficiale, din ’90 până în 2009, aproape 500 de mii de români au plecat în căutarea unui loc de muncă mai bun. Mai mult, odată ce au început să se facă simţite efectele crizei economice acest fenomen s-a amplificat şi mai mult, ajungând ca din 2009 peste 100.000 de oameni să plece anual din ţară, având ca principale destinaţii Spania şi Italia.

Actualul ministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei, Sulfina Barbu, a declarat, la data de 1 octombrie, cu ocazia Forumului Românilor de Pretutindeni, că într-o lună vor fi elaborate ghiduri privind drepturile în domeniul muncii, pentru cetăţenii români angajaţi în alte state membre ale Uniunii Europene. Necesitatea acestor ghiduri este justificată de faptul că cele mai multe accidente de muncă în sectorul construcţiilor din Italia se înregistrează în rândul românilor, sector în care numărul lucrătorilor străini trece de 40%, iar dintre aceştia 75% provin din România.

Responsabilii Serviciului Naţional de Sănătate ASL Roma, şi-au manifestat îngrijorarea faţă de creşterea numărului de accidente la locul de muncă, inclusiv în rândul românilor, explicaţia fiind dată de necunoaşterea limbii şi insuficienta informare în ceea ce priveşte protecţia muncii. Astfel, nevoia de informare asupra drepturilor muncitorilor străini şi asupra riscurilor nerespectării şi necunoaşterii prevederilor privind protecţia muncii este tot mai pregnantă, fapt pentru care sindicatele italiene au organizat la sfârşitul lunii septembrie o sărbătoare interculturală în Piazza Vittorio Emanuele din Roma, la care au participat peste 4000 de persoane.

În Italia, potrivit declaraţiilor lui Umberto Pacchiarotti, responsabil al Serviciului Naţional de Sănătate ASL Roma, de serviciile medicale pot beneficia şi persoanele care nu au un contract de muncă. De aceea, la acest eveniment, românilor li sa recomandat, chiar şi în condiţiile în care lucrează la negru, să apeleze la consultări în ceea ce priveşte drepturile pe care le au ca muncitori într-o ţară străină, pentru a fi informaţi, dar şi pentru a cunoaşte mai bine riscurile meseriilor pe care le practică.

În prima jumătate a acestui an au fost depuse aproape 370.000 de CV-uri pentru slujbe în afara ţării, iar peste 71.000 de persoane s-au şi angajat. O mare parte dintre aceste persoane, la depunerea CV-urilor, au mers pe strategia "orice loc de muncă, oriunde în străinătate". De aceea elaborarea acestor ghiduri este o necesitate, deoarece aceste ghiduri vor conţine informaţii precise despre drepturile în domeniul muncii pe care le au cetăţenii români plecaţi oriunde în statele membre ale Uniunii Europene, pentru a nu mai fi victime ale abuzurilor angajatorilor.

În plus, recenta decizie a Guvernului de la Madrid, de a impune restricţii românilor care muncesc sau doresc să muncească pe teritoriul spaniol, demonstrează încă o dată nevoia şi importanţa informării românilor care aleg să lucreze şi să trăiască peste hotare.

20 de ani clasa politică i-a abandonat pe românii plecaţi din ţară pentru un trai mai bun. Este timpul să ne dovedim respectul faţă de conaţionalii noştri, dar, mai ales, trebuie să ne arătăm preocuparea pentru rezolvarea problemelor cu care ei se confruntă. Pentru a putea face acest lucru este nevoie de iniţiative solide din partea Guvernului, care să contribuie la siguranţa şi protecţia lor, dincolo de graniţele României, este nevoie de iniţiative pentru promovarea şi respectarea drepturilor acestora, în conformitate cu legile şi normele internaţionale, protejarea intereselor lucrătorilor români, precum şi combaterea muncii la negru.

De aceea, un ghid realizat de Ministerul Muncii nu este suficient, este doar un prim pas. În continuare, Guvernul trebuie să se preocupe şi mai mult de protejarea cetăţenilor români care lucrează în străinătate, precum şi de monitorizarea lor, prin instituţiile implicate în migrarea lucrătorilor şi prin ataşaţii pe probleme de muncă numiţi în cadrul ambasadelor române.