Parliamentary debates

Doamna Cristina Nichita:

"Bunăstarea ca normalitate"

Am fost invitată săptămâna trecută la două evenimente aparent disparate. În opinia mea, ele sunt două aspecte ale aceleiaşi noţiuni, cea de "bunăstare", cuprinsă în titlurile ambelor manifestări.

Joi, 5 iunie, a avut loc la Bucureşti Conferinţa naţională a economiei sociale "Economia socială - actor-cheie al bunăstării şi echităţii sociale", la care au participat reprezentanţi ai Guvernului şi ai mediului academic, precum şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Institutul de Economie Socială, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai Coaliţiei ONG-urilor pentru Fonduri Structurale.

Dincolo de importanţa evidentă a economiei sociale ca sector complementar al economiei de piaţă, participanţii au subliniat importanţa cadrului legislativ al acestui domeniu şi a deblocării axei prioritare 6.1, referitoare la finanţarea economiei sociale. În ceea ce priveşte legea care reglementează economia socială, ea este blocată în Senat din decembrie 2013 şi, prin urmare, Camera nu poate decide. Cât despre finanţare, Ministerul Fondurilor Europene deţine cheia deblocării fondurilor aferente.

Timp de trei zile, între 6 şi 8 iunie, la Iaşi a fost organizată manifestarea "Comunitate a Bunei-Stări", structurată pe educaţia complementară, pe modul de viaţă echilibrat, pe angajarea tinerilor pe calea încrederii şi a curajului în profesie, precum şi pe integrarea familiei în procesul de învăţământ pentru definirea unui câmp educaţional mai vast şi mai nuanţat şi pentru o şcoală autohtonă cât mai creativă.

Din punctul meu de vedere, cele două teme abordate atât în Capitala ţării, cât şi în vechea capitală culturală a statului, tema bunăstării şi tema bunei stări sunt, de fapt, două faţete ale unui singur fenomen, cel al normalităţii cotidiene către care, indiferent cum o numim, tindem cu toţii de-a lungul vieţii noastre şi pe care ne-o dorim pentru copiii noştri.

Preocuparea mea ca parlamentar priveşte implicarea factorului politic pentru facilitarea cadrului legislativ vizând economia socială, deoarece printr-o lege justă şi prin accesarea fondurilor europene se pot crea locuri de muncă, se poate progresa în educaţia tinerilor spre cultură şi civism, se poate rezolva problema delicată a incluziunii sociale care transformă asistaţii în asiguraţi, contributori la bugetul consolidat. Astfel, se poate face un pas pentru a atinge unul dintre marile noastre ţeluri comune, şi anume eradicarea sărăciei.