Parliamentary debates

Domnul Octavian-Marius Popa:

"Ziua Dobrogei"

În calitatea mea de parlamentar al Tulcei, aşadar al Dobrogei, trebuie să aduc în atenţia dumneavoastră un fapt istoric de o importanţă crucială pentru ţara noastră: unirea Dobrogei cu statul român modern, la 14 noiembrie 1878.

Pentru a înţelege mai bine acest eveniment istoric, trebuie să rememorăm câteva elemente esenţiale ale devenirii spaţiului dobrogean. Pe parcursul celor 2500 de ani de când a fost documentată istoric Dobrogea, aceasta a cunoscut perioade extrem de tulburi şi de dure. Acest strămoşesc pământ românesc, locuit de triburi geto-dace, cu deschidere la Marea Neagră, a fost râvnit de-a lungul timpului atât de diverşi colonişti care au înfiinţat cetăţi-porturi, cât şi de diverşi stăpânitori ai vremii, care l-au ocupat în diverse perioade ale istoriei sale. A căzut de mai multe ori sub ocupaţie otomană, revenind, pentru scurt timp, la Ţara Românească.

Anul în care s-au unit Principatele Române, 1859, punându-se fundamentul României moderne, a reprezentat o piatră de temelie în eforturile luptei naţionale pentru independenţă. În urma participării României la războaiele balcanice, prin Tratatul de Pace de la Berlin, Delta Dunării, Insula Şerpilor şi Dobrogea au intrat în graniţele României, căreia i se recunoscuse independenţa.

Prin mari sacrificii ale soldaţilor români pe câmpul de luptă, aspiraţia dobrogenilor de unire cu patria-mamă a cunoscut înfăptuire. Principele României Carol I de Hohenzollern, în ziua de 14 noiembrie 1878, a proclamat revenirea Dobrogei în graniţele României: "Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte".

Nu trebuie să uităm că ziua unirii Dobrogei cu patria-mamă se găseşte la mijlocul triadei unităţii naţionale, încheiată la 1 Decembrie 1918.

Nu trebuie să uităm că este o obligaţie a noastră, ca români, să rememorăm şi să aniversăm acest decisiv eveniment istoric, pentru că el nu are importanţă doar pentru Dobrogea, ci este definitoriu pentru întreg teritoriul naţional.