Parliamentary debates

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"PNL îşi ţine promisiunea faţă de românii din diaspora"

Deşi nu Partidul Naţional Liberal este cel care a organizat într-un mod scandalos alegerile prezidenţiale din toamna trecută, când mii de români din străinătate au fost, la propriu, batjocoriţi, la ambele tururi de scrutin, neputând să-şi exercite un drept fundamental, stând ore în şir în ploaie şi frig, fără a putea păşi măcar pragul secţiilor de votare pentru a vota, noi, liberalii, ne simţim obligaţi în faţa tuturor românilor să punem în dezbaterea Parlamentului României Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă pentru a fi legiferat.

În acest sens, Grupurile parlamentare ale PNL din care fac şi eu parte, în calitate de parlamentar liberal de Braşov, au definitivat şi trimis Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, spre informare şi observaţii, atât tuturor celorlalte grupuri, cât şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Valeriu Zgonea şi primului-ministru, domnul Victor Ponta.

PNL argumentează în această iniţiativă că votul prin corespondenţă este un vot alternativ, care nu exclude votul obişnuit, prin prezenţa la urne, într-o secţie de votare organizată în străinătate şi, de aceea, este obligatoriu ca acest vot prin corespondenţă să fie dublat de măsuri privind organizarea secţiilor de votare din străinătate.

În acest sens, PNL susţine transferul delimitării şi organizării secţiilor de votare de la MAE la Autoritatea Electorală Permanentă, concomitent cu o creştere consistentă a numărului acestor secţii de votare, AEP putând să se raporteze la statistica votului din noiembrie 2014 pentru a crea astfel o geografie a secţiilor de vot din străinătate, care să se adreseze direct comunităţilor de români cu populaţie mare.

Procedura pe care noi o propunem în acest proiect înaintat tuturor grupurilor parlamentare în privinţa votului prin corespondenţă cuprinde următoarele etape: AEP elaborează un registru al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care optează pentru votul prin corespondenţă, iar odată ce acest registru este finalizat, AEP începe transmiterea documentelor de vot. Apoi, alegătorul care optează pentru votul prin corespondenţă va primi acasă un plic care conţine instrucţiunile de vot, un certificat de alegător pentru votul prin corespondenţă, pentru a dubla garanţia identităţii alegătorului, care se semnează de către persoana respectivă. În plus, în plic va exista declaraţia pe proprie răspundere, care are rolul de a certifica, prin semnătura şi datarea olografă, că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluenţat de nimeni, şi fără a primi foloase materiale, potrivit prevederilor legale. Alegătorul primeşte în plic buletinul de vot şi un timbru autocolant, cu anumite elemente de securitate, care imită ştampila cu "votat" din secţiile de vot normale, exprimându-şi opţiunea de vot prin aplicarea timbrului în patrulaterul dorit. Acest buletin de vot trebuie să asigure secretul votului.

Prin demersul nostru legislativ consider că redăm tuturor românilor un drept fundamental, şi anume acela de a vota fără a mai fi vreodată obstrucţionaţi în vreun fel, în funcţie de interesele de moment ale vreunui partid sau altul. Mai cred de asemenea că prin susţinerea şi adoptarea Legii votului prin corespondenţă, PSD are acum şansa de a-şi corecta greşelile flagrante în faţa românilor din diaspora.

Noi, liberalii, considerăm că reforma Codului electoral, - pe care şi-a propus-o întreaga clasă politică, nu poate fi nici corectă, nici completă dacă românii din diaspora vor fi trataţi în continuare ca cetăţeni second-hand şi nu vor avea asigurat de către statul român dreptul fundamental de a vota în condiţii normale, decente, punând capăt unui cadru legislativ ambiguu şi incomplet, care nu a făcut altceva decât să conducă la incidente reprobabile, aşa cum au fost cele din noiembrie 2014 la secţiile de vot din străinătate.