Parliamentary debates

Domnul Puiu Haşotti:

Domnul deputat Emil Rus, urmează domnul deputat Tamas Sandor.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În declaraţia mea doresc să mă refer la o situaţie inedită, pentru mine, cel puţin, şi în acelaşi timp cât se poate de dramatică. E vorba de situaţia prin care trece ţara noastră, de tranziţie sau cum o fi, dar este cumplit de dură.

Dacă la noi este un capitalism, atunci, este de-a dreptul sălbatic, pentru că totul se vinde şi se cumpără pe un sistem de şpagă nemaipomenit şi nemaiauzit. Cei care cumpără, prin aşa-zisul proces de privatizare, unităţi economice ale statului, în prezent, nu o fac fără politică de partid, comisioane şi trafic de influenţă şi, pe urmă, averile se declară aşa cum se declară.

România îndeplineşte condiţia de ţară a tuturor posibilităţilor, pentru că pe bani faci ce vrei, şi hoţii, şi crime, cumperi o funcţie în CFR, în sănătate, în învăţământ, iar dacă te ţin băierile şi o funcţie de parlamentar sau alte demnităţi.

Senzaţia omului cinstit este că-i fuge pământul de sub picioare, că leul se scufundă fără oprire şi că dolarul şi moneda europeană îl urmează. Ţi se dă sentimentul că şi aceste unităţi de schimb cu putere de referinţă sunt în declin: un apartament, anul trecut, de 10 mii de dolari sau euro, astăzi, este 15 mii sau 16 mii. Cum aude lumea de scumpirea carburanţilor, simultan, e cuprinsă de spaima tuturor scumpirilor inerente.

E greu, domnilor guvernanţi social-democraţi, de a trăi în aceste condiţii! E greu pentru pensionari, funcţionari, muncitori, dar pentru tineret este şi mai greu! Cine scapă, dintre tineri, de lucrează în străinătate, acela, e drept, în 3-4 ani reuşeşte să-şi procure un apartament şi o maşină, dar la noi e greu să se menţină în viaţă. Dacă a terminat studiile şi intră în slujbă în oraşul universitar sau vine acasă, să lucreze la un patron, cu tot sprijinul statului, acesta - respectiv, tânărul - e atât de "bine plătit" - zic în ghilimele - încât părintele, dacă are şi poate, trebuie să-l ajute la plata chiriei şi a întreţinerii.

Aceasta este situaţia de la noi şi aceasta se discută şi rămâne o problemă mereu nesoluţionată. Întoarceţi-vă, domnilor guvernanţi social-democraţi, cu faţa la această cerinţă imperioasă şi încercaţi rezolvarea ei, fiindcă aţi promis în gura mare de toate şi că veţi fi mai aproape de oameni şi alături de ei! Ţineţi-vă vorba, domnilor, măcar o clipă şi fiţi lângă ei!

Pentru că s-a lansat ideea că un litru de benzină trebuie să coste 1 euro, ca în occident, ceea ce înseamnă 38 de mii de lei, adică, cu 13 mii de lei mai mult decât este în prezent, cum ar veni, cu o treime, vă întreb, oare salariul omului de rând creşte în aceeaşi proporţie? Nu, fireşte că nu! Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc şi eu.