Parliamentary debates

Domnul Virgil Popescu:

"Securitatea şi apărarea în Europa - o problemă a parlamentelor naţionale"

Ţara noastră, ca viitoare membră a UE, este reprezentată şi participantă la structurile europene actuale a căror preocupare este susţinerea dezvoltării securităţii şi creşterea capacităţii de apărare pentru zona europeană.

În calitatea sa de membră a NATO cu drepturi depline, România are, odată în plus, o recunoaştere a posibilităţilor şi capacităţilor de contribuţie la crearea şi menţinerea unui climat de securitate în zona sud - estică a continentului.

Recent, România ca participantă la Adunarea Uniunii Europene Occidentale - organismul care girează securitatea şi apărarea pentru ţările europene - a primit statutul de ,, membru asociat", ca o evoluţie meritată de la calitatea de ,, observator".

Adunarea UEO oferă o tribună de dezbateri asupra tuturor aspectelor securităţii şi apărării; în acest moment, principalul pol de interes îl reprezintă politica europeană de securitate şi apărare - PESD - a UE şi dezvoltarea activităţilor de gestionare a crizelor din mediul civil şi militar internaţional.

Parlamentele naţionale europene sunt reprezentate de delegaţii la UEO care numără în prezent 370 membri, al căror statut privind puterile consultative sunt determinate de Tratatul de la Bruxelles din 1954.

Conform acestui tratat, guvernele ţărilor UE sunt solicitate să prezinte parlamentarilor reprezentanţi în UEO un raport privind activităţile lor în domeniul securităţii şi apărării, a căror examinare în cadrul Adunării UEO determină emiterea unor recomandării către guverne.

O adevărată cultură europeană de securitate şi apărare se dezvoltă astfel printre ţările membre ale UEO, ca membre ale UE şi ( sau) ale NATO:

Din această consideraţie rezultă şi necesitatea intensităţii schimbului de vederi între guverne şi propriile parlamente naţionale în problemele privind interesele comune europene.

Transparenţa politicilor privind securitatea şi apărarea trebuie să cuprindă: cheltuielile privind apărarea, achiziţiile armatei, gestionarea trupelor, utilizarea spaţiului la apărarea mutuală.

Este necesar să menţionăm că România se regăseşte în toate aceste preocupări europene, cu aplicaţii, proceduri şi reglementări naţionale care dovedesc o concepţie europeană modernă partea guvernului şi parlamentului; asocierea disponibilităţii şi transparenţei mediului politic din ţara noastră cu îndeplinirea multora dintre criteriile europene în materie dovedeşte parcursul lucid şi ferm al ţării noastre către integrarea europeană.

Continuarea şi dezvoltarea poziţiilor politice actuale ale ţării noastre pe plan internaţional, integrarea şi participarea constructivă în organismele UE, precum şi în alte structuri europene constituie deja o asumare şi exercitare a recomandărilor, reglementărilor şi obligaţiilor României ca membră, în viitorul apropriat a UE.

Partidul Social Democrat, prin guvernul său, a iniţiat şi realizat mediul politic favorabil care va asigura realizarea acestui obiectiv.

Vă mulţumesc.