|
Domnul Ráduly Róbert-Kálmán: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu nu aş fi aşa de optimist ca dumneavoastră că e o ultimă intervenţie. Este una dintre ultimele intervenţii înainte de a-mi da demisia din Parlamentul României, al cărui membru am fost cu onoare timp de aproape 8 ani. Revenind la intervenţia mea de astăzi, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, aş vrea să mă refer la două aspecte pe care le-am constatat în ceea ce priveşte aplicarea în practică a Legii privind alegerile locale. Biroul electoral ar fi trebuit, conform acestei legi, ca să asigure interpretarea unitară a prevederilor legii pe teritoriul administrativ-teritorial al României. Din nefericire, am două exemple în care acest lucru nu s-a întâmplat. Pe de o parte, la noi, în judeţul Harghita, în ceea ce priveşte numărul de susţinători pentru candidaţii independenţi, doi eminenţi jurişti, preşedintele judecătoriei locale, respectiv vicepreşedinte al tribunalului judeţean, au găsit o interpretare foarte originală: înşişi dânşii au spus că trebuie interpretat textul de lege în spirit democratic, astfel încât să se asigure un acces cât mai lesnicios candidaţilor independenţi la alegerile locale. Drept urmare, textul care era de genul "1%, dar nu mai puţin de" şi se stabilea un număr, dânşii au spus că, în legislaţia românească, "dar nu mai puţin" se interpretează "sau" şi au acceptat aceste candidaturi şi cu mai puţine semnături, decât acest text de lege prevedea foarte clar. Deci au fost singurul judeţ şi singurele situaţii din România în care m-am documentat, a fost o interpretare extraordinar de democratică a acestei legi. Al doilea aspect este unul şi mai neplăcut, pentru că, aici, pe de o parte, eu am solicitat şi un punct de vedere, o hotărâre de interpretare din partea Biroului Electoral Central, ceea ce nu am primit nici până în ziua de astăzi: este legat de faptul că au fost persoane care au candidat deopotrivă ca independenţi şi pe liste ale unor partide, de exemplu ca independent pentru primar şi pe lista UDMR sau pe lista Forumului Democrat German pentru consilieri locali. În aceste situaţii, lucru nu neapărat fără precedent în România, judecătoriile în cauză, respectiv Judecătoria din Miercurea Ciuc şi Tribunalul din Tg.Mureş au dat soluţii diferite. La Miercurea Ciuc, în conformitate cu voinţa legiuitorului, pentru că eu personal am întrebat câţiva colegi jurişti din Comisia juridică, dânşii mi-au spus foarte clar că voinţa legiuitorului în ceea ce ne priveşte a fost ca să nu poată să candideze o persoană ca independent şi ca membru de partid în acelaşi timp. Deci în Harghita s-a dat o soluţie în această în speţă, aşa cum a fost voinţa legiuitorului şi a fost constatată nulitatea de drept a ambelor candidaturi. În schimb, în Mureş, s-a dat o soluţie contrarie şi au spus că poţi să candidezi ca independent pentru funcţia de primar şi pe listele unui partid, în speţă a fost lista UDMR în ceea ce priveşte consiliul local, ceea ce spun că este contrar voinţei legiuitorului. Iată că, orice lege fiind perfectibilă, eu am ţinut neapărat ca să precizez aceste aspecte, aici, de la tribuna Parlamentului, în naivitatea mea că cei care vor veni după noi, în următorul mandat, în această Cameră, o să citească şi stenogramele, şi intervenţiile noastre, inclusiv cea de astăzi şi o să găsească soluţii juridice şi pentru aceste speţe, ca să fie, într-adevăr, legislaţia privind alegerile locale unitară în România. Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru răbdare şi pentru înţelepciune.
|