Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Urmează domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Astăzi o să mă refer la ceea ce se întâmplă la Somvetra Gherla. Este o situaţie destul de gravă, chiar dacă din luna februarie am atras atenţia autorităţilor competente, nu s-a luat nici o măsură. Iar luna trecută, mai precis, în 11 noiembrie, firma a fost închisă şi autorităţile, atât cele locale, cât şi cele la nivel naţional, deocamdată, nu au luat nici o măsură. Au rămas 650 de oameni pe drumuri, într-un oraş care are peste 19 mii de locuitori, aproape fiecare familie are pe cineva acolo.

Din păcate, nu s-a rezolvat nimic, oamenii sunt fără nici un venit şi aşteptăm cât mai repede o soluţie pentru salvarea acestei societăţi, care are peste 95% export.

Eu vă mulţumesc şi mai multe o să fie cuprinse în materialul pe care îl depun la secretariat.

Mulţumesc frumos.

(În continuare este consemnat materialul depus de către deputat la secretariatul de şedinţă.)

Declaraţie politică: "Se sparge sticla la Somvetra Gherla"

Aşa după cum am spus de nenumărate ori, situaţia a devenit mai mult decât critică la SC Somvetra Gherla SA. Furnizorul de gaze naturale a încetat să mai livreze pe datorie şi din această cauză a fost închis principalul cuptor ceea ce a condus la disponibilizarea sutelor de angajaţi. În plus, acţionarul majoritar, SC Feromat SA Bucureşti a cerut AVAS rezilierea contractului de privatizare, renunţând la partea ce i se cuvenea din societate.

Sticlăria în România şi în judeţul Cluj, în special, are o adevărată istorie. Din păcate, tradiţia şi experienţa nu mai contează atunci când este vorba de interese meschine. Un exemplu concludent este cel de la SC Somvetra Gherla SA. Aici, angajaţii nu mai au dreptul de a afla ce se întâmplă în propria lor curte. În ciuda insistenţelor şi a intervenţiilor legale pe la diferite autorităţi abilitate nu s-a rezolvat nimic pentru a se face public efortul noului investitor în rezolvarea problemelor salariaţilor, a recapitalizării societăţii, precum şi a programului public de investiţii pe termen scurt şi mediu. Conducerea Sindicatului Somvetra Gherla mai solicită verificarea tuturor cererilor depuse la AVAS în 2004 pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la SC Somvetra Gherla SA, verificarea direcţiei de implicare a AVAS Bucureşti, în sensul protejării intereselor societăţii, precum şi majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale angajaţilor societăţii.

Situaţia de la SC Somvetra Gherla SA este, de ceva vreme, tensionată. În data de 16 mai 2005, timp de 2 ore, de la 11.00 la 13.00, angajaţii au declanşat o grevă de avertisment, pentru ca în data de 31 mai să intre în grevă generală pe durată nedeterminată.

Deputatul independent de Cluj, Mircia Giurgiu, a declarat că susţine acţiunea angajaţilor de la SC Somvetra Gherla SA, revendicările salariaţilor fiind, în opinia parlamentului clujean, pe deplin justificate. De altfel, parlamentarul clujean a adresat două întrebări, una preşedintelui AVAS şi una primului ministru referitoare la situaţia de la societatea gherleană.

La 13 decembrie 2004 a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare acţiuni între AVAS Bucureşti şi SC Feromat SA, iar transferul dreptului de proprietate s-a realizat la data de 27 decembrie 2004, confirmat de AVAS prin adresa nr.17245/28 decembrie 2004, prin care Feromat SA apare ca deţinător a 113.646 acţiuni, reprezentând un procent de 51,98 % (majoritar), în valoare de 19.385.800.578 lei. La preluarea societăţii, datoriile acesteia depăşeau suma de 140 miliarde lei, bani care sunt, în mare parte, potrivit conducerii sindicatului Somvetra Gherla, o consecinţă a privatizării iniţiale din perioada 1996-2002. Reprezentanţii sindicatului Somvetra Gherla considera că toată răspunderea faţă de situaţia primei privatizări revine fostului FPS, APAPS-ului, etc., situaţie recunoscută prin rezilierea contractului de privatizare din luna ianuarie 2002. Mai mult, liderii sindicatului Somvetra Gherla susţin că firma Feromat a plătit acţiunile cu un preţ modic, adică 1,25 miliarde lei, fără a face cunoscute obligaţiile ce îi revin pe linia capitalizării societăţii, asigurarea capitalului de lucru, precum şi programul investiţional.

Trebuie precizat faptul că administratorul unic şi acţionariatul majoritar se prevalează de confidenţialitatea contractului de privatizare încheiat cu AVAS Bucureşti pentru a nu răspunde întrebărilor salariaţilor de la Somvetra Gherla referitoare la procesul de privatizare.

În plus, administratorul unic al SC Somvetra Gherla SA a primit din partea AVAS o serie de răspunsuri la demersurile făcute de reprezentanţii sindicaliştilor de la Somvetra Gherla. Astfel, în data de 11 aprilie 2005, AVAS a transmis că în urma analizării efectuate privind conversia în acţiuni a creanţei comerciale aferente, SC Somvetra Gherla SA preluată de AVAS de la SC DISTRIGAZ NORD SA, în baza prevederilor OUG 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, modificată şi aprobată prin Legea nr. 507/2004, prin aplicarea dispoziţiilor art. 43¹ din Legea nr. 442/2004, rezultă că nu este oportună realizarea acestei acţiuni. Conversia în acţiuni a creanţei comerciale restante preluată de AVAS de la SC DISTRIGAZ NORD SA, cu posibilitatea vânzării acţiunilor rezultate, în condiţii similare celor din contractul de privatizare nr. 85/13.12. 2004, nu poate asigura valorificarea acestei creanţe la nivel superior.

Mai mult decât atât, în data de 27 aprilie 2005, SC Somvetra Gherla SA a primit de la AVAS răspunsul la solicitarea de compensare a datoriilor faţă de AVAS, rezultate din sentinţa civilă nr. 4158 din 1 octombrie 2003 cu preţul achitat în contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. BT 21/19.04.1999, contract a cărui nulitate absolută a fost constatată prin Decizia 804/19.12.2002 pronunţată de Curtea de Apel Suceava. Astfel, AVAS nu a fost obligată printr-o hotărâre judecătorească la plata către SC Somvetra Gherla SA a unor sume achitate la contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. BT 21/19.04.1999; Curtea de Apel Suceava, prin care s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. BT 21/19.04.1999 a reţinut faptul că au fost utilizate manopere dolosive în momentul participării la licitaţia desfăşurată în vederea vânzării acţiunilor, precum şi împrejurarea că s-a făcut plata acţiunilor cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 31/1990; sumele încasate de AVAS ca preţ al acţiunilor în contul contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. BT 21/19.04.1999 se fac venit la bugetul statului.

Una din condiţiile compensării legale este caracterul cert al creanţelor care urmează a fi compensate. Legat de acest aspect, este discutabil caracterul cert al creanţei AVAS faţă de SC Somvetra Gherla SA în condiţiile în care instanţa a constatat nulitatea absolută a contractului, datorită manoperelor dolosive folosite în momentul încheierii contractului.

În aceste condiţii, AVAS nu poate onora solicitarea SC Somvetra Gherla SA, iar ca urmare a desfiinţării contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. BT 21/19.04.1999 sumele achitate de SC Somvetra Gherla SA se reţin cu titlu de daune-interese, în conformitate cu prevederile art. 21 din OUG nr. 25/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Dată fiind situaţia existentă, singurii care au de suferit în urma acestei privatizări cu cântec sunt angajaţii. Societatea are 757 salariaţi, iar activitatea este una preponderent de export, adică aproximativ 98 %.

Care va situaţia salariaţilor de la SC Somvetra Gherla SA în condiţiile în care fiecare familie a avut cel puţin un membru care era angajat la această societate.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.