Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR invit la microfon pe domnul deputat Antal Istvan.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Antal Istvan:

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Evocarea evenimentelor de tristă amintire, Ziua Mâniei - 6 octombrie 1849."

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi, 6 octombrie, comemorăm la Arad 160 de ani de la executarea celor 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare.

Aceste personalităţi provenind din rândul a mai multor naţiuni şi-au jertfit viaţa pentru ideile revoluţiei paşoptiste, luptând împotriva despotismului absolutist, pentru susţinerea libertăţii, egalităţii şi fraternităţii.

Revoluţia maghiară, prin programele sale, viza desfiinţarea radicală a relaţiilor feudale, democratizarea societăţii prin acordarea drepturilor şi libertăţilor civice.

Mişcările din Transilvania de la acea vreme, la început prefaţau o revoluţie paşnică atât prin Programul de la Cluj, cât şi prin manifestaţiile populaţiei de la Târgu-Mureş. Dieta Transilvaniei din ziua de 29 mai 1848 a adoptat legi importante atât pentru poporul maghiar, cât şi pentru naţiunea română, cum au fost: desfiinţarea iobăgiei, suportarea în comun de către toţi cetăţenii a sarcinilor publice, asigurarea drepturilor cetăţeneşti şi religioase ale românilor şi noua lege a pensiei.

Cu toate acestea, datorită politicii duplicitare a Curţii de la Viena, s-a ajuns la un război civil între cele două naţiuni. Armata revoluţionaro-maghiară, în luptele care au durat un an şi jumătate a înfrânt în mai multe bătălii oştile habsburgilor, dar intervenţia trupelor ţariste a schimbat raportul de forţe pe plan militar, fapt ce a cauzat înfrângerea revoluţiei maghiare.

Cu toate acestea, lupta lor a deschis calea pentru o evoluţie burgheză în spaţiul carpato-dunărean.

Pe 6 octombrie 1849, în urma hotărârii Tribunalului militar de la Arad au fost executaţi 13 generali ai armate revoluţionare care până la izbucnirea revoluţiei au activat în cadrul armatei imperiale. Datorită acestor evenimente de tristă amintire, ziua de 6 octombrie 1849 este considerată de maghiari ca "Ziua mâniei" "Ires die".

Evenimentul în sine, martiriul generalilor a marcat adânc conştiinţa naţională, cu toate că mulţi dintre generali n-au fost maghiari. Pentru maghiarii de pretutindeni ziua de azi a devenit zi de doliu naţional.

Pentru a cinsti memoria revoluţionarilor maghiari, la sfârşitul secolului al XIX-lea s-a amplasat la Arad, Statuia Libertăţii, care ar trebui să reprezinte aceeaşi semnificaţie şi pentru naţiunea română, pentru că peste 30 de mii de revoluţionari români au luptat şi în armata revoluţionară ungară sub comanda generalilor amintiţi.

Cinstirea în libertate a memoriei celor 13 generali maghiari, după schimbarea regimului din 1989 şi reamplasarea, prin grija oficialităţilor româneşti, a Statuii Libertăţii la Arad, în Parcul reconcilierii, reprezintă un pas important atât în interpretarea corectă a unor evenimente istorice, cât şi în reconcilierea româno-maghiară.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.