Parliamentary debates

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Nu mai putem tolera abuzurile practicate pe piaţa carburanţilor"

Asistăm, de la începutul anului, la o creştere continuă a preţurilor carburanţilor. Preţurile la pompă au ajuns, în luna martie, să depăşească 5 lei pe litru pentru anumite sortimente de combustibili, iar pe 4 mai Rompetrol a anunţat o nouă majorare a preţurilor de referinţă pentru benzină şi motorină.

In prezent, cel mai ieftin sortiment de combustibil a ajuns să se vândă în România mai scump decât acum doi ani, când preţul barilului era dublu faţă de cel din prezent. La jumătatea anului 2008, barilul de petrol atingea recordul istoric de 150 de dolari, iar cel mai ieftin sortiment de benzină costa la pompa 4,10 lei pe litru, la un curs de schimb de 2,3 lei pentru un dolar. In prezent, cel mai ieftin sortiment de combustibil a ajuns la 4,56 lei pe litru, deşi cotaţia petrolului a ajuns cu puţin peste 80 de dolari barilul.

Datele biroului european de statistică Eurostat au arătat că preţul benzinei comercializate în România a înregistrat în 2009 cea mai mare creştere din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, preţul benzinei în România a crescut anul trecut cu circa 38%, dublu faţă de media scumpirilor din celelalte state membre ale UE (17,4%). În condiţiile în care salariul nostru reprezintă aproximativ 20% din salariul mediu din ţările Uniunii Europene iar preţurile pentru combustibili reprezintă 85 - 90%, constatăm că românii plătesc benzina şi motorina de 4 - 5 ori mai scump decât restul europenilor. O constatare nefericită pentru un stat ai cărui cetăţeni sunt la fel de "europeni" ca toţi cetăţenii statelor membre şi care, pe deasupra, nici nu este sărac în resurse petrolifere.

Liderii de pe piaţă susţin că motivele care au stat la baza scumpirilor sunt aprecierea dolarului în raport cu leul şi majorarea accizelor la carburanţi. Cu toate acestea, în condiţiile în care preţul petrolului a rămas stabil, în ultimele 12 luni, în jurul valorii de 78-80 de dolari/baril, scumpirea preţului combustibililor ca urmare a ocupării unei poziţii dominante pe piaţă este nejustificată, cu atât mai mult într-o perioada economică dificilă.

Preţurile carburanţilor se formează pe baza cotaţiilorinternaţionale ale petrolului şi, în mod normal, variază în funcţie de evoluţia dolarului, de accize şi taxe. In cazul nostru, vedem că marile companii producătoare de produse petroliere sunt cele care dictează preţurile la pompă după propria lege, prin politici de preţuri care încalcă legile concurenţei şi sunt ghidate exclusiv de interese şi profit.

Nu putem tolera în continuare acest comportament economic al producătorilor din domeniu. Guvernul şi autorităţile competente trebuie să reacţioneze şi să ia o serie de măsuri pentru a stăvili abuzul liderilor de pe piaţa produselor petroliere, care profită fără urmă de stânjeneală de pe urma situaţiei economice sensibile.

Iniţiativa Consiliului Concurenţei de a demara o anchetă privind creşterile preţurilor carburanţilor din ultima perioada este un exemplu de acţiune care poate fi luată în acest sens. Pe de altă parte, nu pot să nu remarc lipsa de eficacitate a acestei acţiuni: termenul vag comunicat de Consiliu pentru finalizarea anchetei, "în decursul acestui an",sau lipsa unor instrumente adecvate care să facă posibilă identificarea dovezilor concrete în baza cărora să poată fi aplicate apoi sancţiuni pun sub semnul întrebării funcţionalitatea unei astfel de iniţiative. Cu atât mai mult cu cât înţelegerile între marii producători sunt, de cele mai multe ori tacite, deci greu de demonstrat în mod concret, şi în condiţiile în care există mecanisme ale legii care funcţionează în favoarea acestor beneficiari sunt marii producatori de produse petroliere.

Doresc, însă, să-mi exprim susţinerea pentru o altă măsură, propusă de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, care, în opinia mea, poate reprezenta o soluţie reală pentru remedierea situaţiei actuale, desigur sub rezerva punerii ei în practică. Mă refer aici la procedura impozitării suplimentare, sau aşa numita "taxă Robin Hood", o taxă specială aplicată pe profiturile companiilor active în sectorul extracţiei, unul dintre sectoarele care, beneficiind de o poziţie "strategică" pe piaţă, poate face abstracţie de gravitatea situaţiei economice în ansamblu sau de principiile liberei concurenţe pentru a servi propriilor interese.