Parliamentary debates

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

O ramură deosebit de importantă a economiei româneşti o reprezintă turismul, dar din datele statistice această ramură încă nu a ajuns la un randament maxim în ceea ce priveşte numărul de turişti, unităţile de cazare şi punerea în valoare a obiectivelor turistice pe care le are România.

Oferta pe care ţara noastră o are la dispoziţie este printre cele mai bogate din Europa, pentru că România dispune de un patrimoniu natural generos, care oferă turistului român sau străin diversitate şi originalitate. Caracteristicile reliefului, clima, hidrografía, vegetaţia, fauna şi rezervaţiile naturale fac din România o ţară atractivă din punct de vedere turistic, pentru că oferă posibilităţi multiple de petrecere a timpului liber şi de practicare a sportului indiferent de anotimp.

Pe lângă frumuseţile naturale, oferta turistică este completată de un patrimoniu antropic bogat şi valoros pe care noi, oamenii politici, avem datoria să-l păstrăm şi să-l punem în valoare la capacitate maximă. Potenţialul cultural-istoric, potenţialul tehnico-economic şi potenţialul socio-demografic sunt componente care depind în mod direct de deciziile şi strategiile la nivel naţional pe care le are România la ora actuală.

Demersul meu de azi se va referi în mod concret la potenţialul tehnico-economic al turismului, unul pe care eu îl consider deosebit de important şi, în acelaşi timp, puţin rămas în urmă, raportat la cerinţele actuale. Potrivit datelor furnizate de către Institui Naţional de Statistică, în anul 2013, comparativ cu anul 2012, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat creşteri cu 3,5%, respectiv cu 1,1%. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna decembrie 2013 au însumat 498.100, o cifră în creştere cu 8,5% faţă de decembrie 2012, din care 81,8% cetăţeni români şi 18,2 cetăţeni străini. Sigur, datele furnizate de INS sunt foarte complexe, dar nu mi-am propus să fac o analiză statistică care să certifice că România este pe locul 4 în lume în topul ţărilor care cunosc o dezvoltare rapidă în domeniul turismului, având o creştere anuală a potenţialului turistic de 8%, din 2007, estimată până în 2016.

Chiar dacă aceste cifre sunt îmbucurătoare pentru noi, România are încă probleme mari în ceea ce priveşte una dintre cele mai importante componente ale turismului, şi anume infrastructura rutieră. Tot din date statistice reiese că în România, cei care practică turismul folosesc cu preponderenţă mijloacele rutiere. Sunt bine cunoscute, datorită mass-mediei, problemele care apar în marile aglomerări cu potenţial turistic cum ar fi Valea Prahovei sau litoralul românesc, acolo unde blocajele rutiere au devenit un subiect frecvent de presă, dar sunt şi mai dureroase problemele care apar când acolo unde există un obiectiv turistic atractiv şi valoros, căile de acces lipsesc sau sunt greu practicabile. Turistul român sau străin are întotdeauna nevoie de un raport bun al duratei în funcţie de distanţă, în scopul vizitării unui obiectiv turistic, raport diminuat de cele mai multe ori de posibilităţile puse la dispoziţie de infrastructura existentă.

România face paşi mari pentru a asigura un transport civilizat atât al mărfurilor, cât şi al persoanelor, dar trebuie să se asigure că aceste proiecte vor acoperi şi necesarul din punct de vedere turistic, pentru a crea condiţii de confort şi siguranţă pentru cei care doresc să ne viziteze ţara, dar şi pentru turistul român.

Pentru că aici, în Parlamentul României, reprezint în primul rând Maramureşul şi pentru că Maramureşul istoric reprezintă pentru turismul românesc un muzeu în aer liber, cred că această zonă trebuie privită cu mai mare atenţie. Infrastructura judeţului şi a regiunii a rămas mult în urmă faţă de cererea şi oferta turistică pe care o are Maramureşul. Eforturile autorităţilor locale nu s-au concretizat până la această dată, proiectele pentru drumurile judeţene şi naţionale au nevoie de sprijin guvernamental. Serviciile şi infrastructura turistică pe care o pun la dispoziţie unităţile de turism din Maramureş sunt izolate prin inexistenţa unei căi de acces moderne cu Europa, având în vedere că o sursă importantă de turişti o reprezintă bazinul european prin legăturile conexe pe care cei din Maramureş le au cu spaţiul european. Maramureşul are nevoie urgentă de un aeroport modern, finalizarea infrastructurii rutiere interne şi cel puţin două deschideri noi spre Ungaria şi Ucraina.

Cred că acest tip de strategie simplă şi eficientă trebuie pusă în practică în toate zonele cu potenţial turistic pe care le are România, pentru a asigura un raport corect a ceea ce oferă România ca potenţial turistic şi a accesibilităţii şi siguranţei pentru cei care aleg să viziteze România.