Petru Bejinariu
Petru Bejinariu

Sittings of the Chamber of Deputies of December 15, 1998

Sittings of the Chamber of Deputies of December 15, 1998

  1. Intervenţii ale domnilor deputaţi:
  1.13 Petru Bejinariu - despre deserviciile aduse de televiziune poporului român;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai Drecin.

O să am o rugăminte: să vă limitaţi la cele 3 minute, pentru că mai sunt încă 4 vorbitori şi aş vrea, totuşi, să parcurg toată lista astăzi.

Vă rog.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Oameni de cultură, intelectuali, ţărani sau angajaţi ai unor societăţi culturale din Bucovina istorică mi-au cerut să spun în Parlament că Televiziunea Română aduce şi mari deservicii poporului român. Fireasca întrebare: Cum anume?

Menţionăm, cu îngăduinţa dumneavoastră, acum, doar 3 căi, prin care lucrează Televiziunea, în sensul deserviciilor:

1. Subaprecierea sau ignorarea evenimentelor istoriei naţionale.

Exemple: În ziua de 9 mai - Ziua Independenţei României, în acest an am sărbătorit Ziua Europei. Ziua Revoluţiei Maghiare din 1848 s-a sărbătorit în Transilvania cu mare fast şi cu o amplă componentă antiromânească, iar aniversarea a 150 de ani de la Adunarea de la Blaj a fost nepermis de diminuată. Sărbătorirea zilei de 1 Decembrie, acum, la 80 de ani de la Marea Unire, a fost translată neinspirat şi extrem de costisitor la Bucureşti. Iată o formă a deromânizării. Ea se încadrează în recentul curent de contestare a istoriei, a graniţelor şi a statelor naţionale şi de promovare a ideii mondializării, adică a formării, în locul, probabil, a "omului nou", a "omului nimănui", a "omului internaţional".

Apărarea identităţii minorităţilor etnice a devenit la noi unul din imperativele politice ale actualei puteri şi, paradoxal, respectarea identităţii şi demnităţii naţionale a majorităţii româneşti este ori "naţionalism", ori "naţional-comunism", ori "separatism" - aşa cum am fost numiţi noi, recent, după misiunea din regiunea Cernăuţi.

Cei care vorbesc de "sacrificiul istoric", de "patriotismul cu discreţie", şi pe care uneori îi prinde scârba de ţară, ori "... m-am săturat de România", n-au înţeles că sentimentul naţional reprezintă o stare aleasă, profundă şi gravă în devenirea unui popor, mai presus de algoritm, de discursul politic găunos şi de pretextul integrării în Europa.

Oare trebuie să intrăm în Europa fără buletin de identitate sau cu unul fals, precum infractorii?

2. Se urmăreşte crearea unui mod şi stil de viaţă, de gândire şi simţire neromânesc, prin conţinutul programelor de televiziune, care cuprind: prea multe filme străine, cu crimă, ură, teoare şi pro-violenţă; reclamă oricărui mod de viaţă occidental; muzică străină, cu 60-70% deşeuri; un limbaj suprapopulat cu cuvinte străine - toate în dauna valorilor culturii spirituale româneşti.

3. Prea numeroasele, neobositele şi înflăcăratele transmisiuni TV, de genul: "Concursuri şi reclame", cu îndemnurile: "Te uiţi şi câştigi!", "Suni şi câştigi!", "Priveşti şi câştigi!", "Sună Acasă, pentru o casă!", "Roata norocului" şi alte lozuri ale câştigului (care) induc pasivitate şi nemuncă. Îndemnul "Munceşti şi câştigi!" este prea comunist şi nu se spune nicăieri.

Oare nemţii, francezii, englezii şi alte naţiuni tot aşa s-au uitat şi au câştigat actualul lor nivel de viaţă?

Alte căi, cu îngăduinţa dumneavoastră - le vom spune în altă intervenţie.

Vă mulţumesc.