Ioan Sonea
Ioan Sonea

Sittings of the Chamber of Deputies of November 11, 2003

Sittings of the Chamber of Deputies of November 11, 2003

  1. Intervenţii ale deputaţilor:
  1.13 Ioan Sonea - declaraţie intitulată "Abuzuri de limbaj";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................
Îl invit la microfon pe domnul Ioan Sonea. Va urma domnul Ion Bozgă. Domnul Eugen Nicolaescu va depune la secretariat.

Domnul Ioan Sonea:

Mulţumesc.

Am intitulat declaraţia "Abuzuri de limbaj".

Nu ne bucurăm de refuzul îmbrăcat în fraze diplomatice frumos meşteşugite şi tradus liber, la voia Puterii, zilele trecute. Este tot un act de respingere. Din nefericire, acest act pune România într-o lumină confuză, mai degrabă într-o umbră, şi derutează un popor care va percepe ceea ce s-a întâmplat ca o mare victorie a Guvernului României, pentru că aşa este prezentat totul de către agenţii de propagandă ai Puterii de la Bucureşti.

Formularea cu folosirea lui Ťpoateť reflectă mai degrabă batjocorirea limbii române şi a realităţii. De ce s-ar mai angaja românul într-o luptă dacă, la fel ca în fotbal, victoria îi este refuzată atunci când o obţine, iar pentru înfrângeri se acordă premii. Cum se traduce în engleză o formulare de forma Ťeste dacă va fiť; ne-o pot spune demagogii politici. Totul este de domeniul farselor proaste făcute de şefi subalternilor, care trebuie să râdă.

Adevărul este că ceea ce se întâmplă este un eşec al Puterii şi nu al României, dar cum Guvernul nu poate râde singur, trebuie să râdă şi contribuabilii, şi bine fac, că doar pe banii lor o fac. Este suprema satisfacţie. De ce nu ni s-a spus adevărul pe care îl ştim cu toţii: că ţara este în criză, că realitatea este prezentată trucat, că putem exporta corupţie, că polarizarea socială este catastrofală etc? Dacă acest calificativ tot nu ar fi influenţat procesul de aderare, de ce trebuia să fie mincinos? De ce trebuie consideraţi tâmpiţi românii?

Două atitudini, citez: "Au fost făcute progrese şi în alte domenii, precum reforma economică, iar în altele, precum reforma justiţiei, şi administraţiei publice, progresele sunt de abia la început, deci multe eforturi trebuie depuse aici. Primirea statutului de economie de piaţă funcţională mai poate fi amânată, dar reformele trebuie să continue. " - Martin King - negociator. Alt citat: "Toată clasa politică este vinovată, şi toată clasa politică trebuie să şi-l asume, deoarece aceasta trebuie văzută ca o întreagă evoluţie a Romaniei până azi", spune un lider PSD.

La laude doar PSD, la critici cu toţii. Este stilul cunoscut clasic. Din glumă în glumă, minciuna este la ordinea zilei, devine forma Ťnormalăť de exprimare. S-a minţit în campanie, s-a minţit după, s-a minţit asupra Constituţiei, asupra calificativului privind statutul de ţară cu economie de piaţă funcţională. De ce nu s-ar minţi şi în ce priveşte preşedintele Partidului România Mare? Din nou falsuri, invenţii, acuzaţii. Toate acestea reflectă teama, dar şi paleta nelimitată pe care o pot folosi partidele puterii (PSD şi UDMR) pentru a intimida, înspăimânta şi teroriza un partid sau altul, pe conducătorii acestuia.

Am văzut de ce sunt în stare cu prilejul referendumului, de parcă nu era destul pentru acest popor. Trei sute de mii de dolari, reprezentând costul deplasării la Reuniunea Internaţionalei Socialiste, vor fi plătiţi şi de Guvern şi de partid, după ce a fost prins cu mâţa în sac. Dar nu toţi au simţit ghearele, aşa că de bucurie dăm dolarii. Nu ne putem dumiri cum poate omul nostru să râdă, uitându-se în ochii celui care râde, când îl arde cu ţigara? O enigmă a adaptării la formele viitorului? Se pare că ne apropiem cu paşi repezi de statutul unei ţări sub control militar, în care pe lângă militarizarea instituţiilor civile din subordinea guvernului, este adevărat, prin numirea în funcţii importante a foşti militari,apare armata preşedintelui în loc de armata ţării. După ce administraţia locală a fost Ťcuplatăť cu fostul minister de interne, iată că acum un om poate dispune de soldaţi ţării ca de propria lui gardă personală. Pentru ce o mai fi fost nevoie de revoluţie, numai Dumnezeu poate să ştie. Sperăm că ţara va trece cu bine peste aceste hopuri, dându-şi seama de jocurile politice interne şi internaţionale, de sulemenire cu vopsele scump plătite, şi că singura şansă de a intra în Uniunea Europeană este de a avea o conducere care să refuze minciuna şi laudele fără suport real, dar care să se angajeze cu răspundere pentru eradicarea tuturor relelor care sunt motive serioase pentru refuzul de ieri. Mulţumesc.