Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Ludovic Mardari.

Va urma domnul deputat Emil Rus.

Domnii deputaţi Kelemen Attilla şi Eugen Nicolăescu au depus la secretariat declaraţii.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Privatizare dubioasă".

Creşterea preţului energiei electrice cu 5%, începând cu 1 octombrie a.c., readuce în atenţie debutul privatizării sistemului naţional energetic, petrecut relativ recent.

Una dintre primele interpelări pe care le-am făcut în actuala legislatură a fost adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referea la intenţia existentă, încă de atunci, privind privatizarea menţionată anterior.

În acea interpelare spuneam că nu este bine să se treacă la realizarea unei astfel de privatizări, prezentând o serie de argumente ca.

1. Transformarea unui monopol naţional reglementat în monopoluri private locale nereglementate va avea consecinţe negative asupra consumatorilor, conducând la probleme sociale.
2. Posibilul import de energie electrică din ţările vecine, la preţuri mai mici decât cele interne, va influenţa negativ supravieţuirea producţiei de energie electrică autohtonă, falimentând-o, conducând România repede şi sigur spre o dependenţă energetică ireversibilă.
3. Viitorii patroni nu vor fi interesaţi în asigurarea alimentării cu energie electrică a consumatorilor din zone izolate sau greu accesibile, din cauza costurilor ridicate.
4. Vor fi introduse noi taxe şi impozite pentru reabilitarea de către stat a instalaţiilor, după ce viitorii proprietari vor distruge sectorul energetic naţional.
5. O astfel de privatizare, în alte ţări din lume, a reprezentat un adevărat eşec.
6. Sumele virate spre bugetul de stat se vor diminua.
7. Uniunea Europeană nu impune nici un model de organizare sectoarelor de electricitate ale diferitelor ţări şi, cu atât mai puţin, privatizarea acestora.

Am fost surprins să constat ulterior că o parte dintre aceste argumente a fost preluată de către domnul prim-ministru, în declaraţiile pe care le-a făcut, referitoare la acest subiect.

Iată că până la urmă a cedat presiunilor venite din exterior, în special de la Banca Mondială, şi a început privatizarea sistemului naţional energetic, făcând-o, însă, cu stângul.

Apar unele întrebări la care ar trebui găsite răspunsuri.

1. De ce a fost nevoie să se înceapă privatizarea cu două filiale din cele 8 din România, care sunt cele mai rentabile după "Electrica" Bucureşti? Este vorba de "Electrica" Banat şi "Electrica" Dobrogea, care deservesc peste 1,4 milioane de clienţi, cu peste 30% din consumul de energie electrică al României. Firesc ar fi fost să se înceapă cu filialele mai puţin rentabile.
2. De ce s-a ajuns la evaluări nerealiste? Preţul obţinut a fost de 35,1 milioane euro, de opt, nouă ori mai mic decât cel de piaţă. Instalaţiile, aparatajul şi clădirile staţiilor, a posturilor electrice în proporţie de 70% sunt amortizate, aflându-se în stare bună de funcţionare. Să nu uităm apoi investiţiile considerabile care s-au făcut în ultimii ani.
3. De ce Guvernul s-a grăbit, şi nu a revenit cu organizarea unei noi licitaţii, când ceilalţi ofertanţi s-au retras, rămânând doar firma ENEL, din Italia, în care statul italian deţine 66% din acţiuni. După cum se constată, s-a preferat înlocuirea monopolului statului român cu monopolul statului italian.
4. De ce s-a acceptat ca doar 29% din acţiuni să fie plătite, restul de până la 51% urmând să se realizeze prin aport de capital?
5. De ce s-a acceptat ca în contract să fie stipulate condiţii ambigue privind măririle de tarife la energie electrică?

În concluzie, această privatizare nu va fi benefică nici pentru bugetul de stat, nici pentru populaţie, care va fi obligată să suporte creşteri succesive ale tarifelor energiei electrice, cu influenţe şi asupra preţurilor altor produse de consum. Vă mulţumesc.