Parliamentary debates

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna deputat Manuela Mitrea, aveţi microfonul.

Doamna Manuela Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Armata română - o pentru prioritate naţională?"

Războiul este, fără îndoială, prilejul de a scoate la lumină cele mai josnice, mai sinistre şi mai înfricoşătoare laturi ale caracterului uman. Dar şi cele mai nobile

Unii masacrează răniţi, prizonieri, bătrâni, femei şi copii, siluiesc, torturează, ard totul în cale. Alţii tratează duşmanii cavalereşte şi se sacrifică în bătălii dinainte pierdute, pentru un ideal, o naţiune ori, pur şi simplu, pentru onoare. Iar curajul, puterea de a îndura, magnifica determinare a celor puţini de a lupta împotriva celor mulţi, nu au aparţinut exclusiv războinicilor de profesie.

Din păcate, războiul continuă să fie o ocupaţie de căpătâi şi o preocupare majoră pentru omenire.

Am sărbătorit sfârşitul războiului rece şi apariţia unui număr de naţiuni proaspăt eliberate, aflate pe un teritoriu imens, care se întinde de la Dunăre la Oceanul Pacific.

Am văzut războiul civil izbucnind în Bosnia şi Georgia, războaiele insurgenţilor din Angola şi Rwanda, insurecţia luând amploare în Nordul Indiei, ca şi permanente conflicte de mai mică amploare, alături de noi ameninţări cu războiul într-un mare număr de state.

Războiul continuă să fie contagios, o maladie nesfârşită, la scară planetară care, în era armelor nucleare, chimice şi biologice, s-ar putea solda cu distrugerea rasei umane.

Mihail Kogălniceanu spunea: "O naţie care îşi are conştiinţa drepturilor sale trebuie să aibă şi curajul de a se apăra, numai atunci ea este respectată".

Căderea comunismului în România, dezagregarea sistemului socialist - în realitate, sfera de hegemonie a URSS din Europa de Est - prin destrămarea Uniunii Sovietice şi a Tratatului de la Varşovia, au deschis naţiunii române drumul spre stabilitate, democraţie şi economia de piaţă, adică acele structuri politice, economice şi militare validate de istorie ca fiind cele mai apte să asigure în principiu libertatea, prosperitatea şi siguranţa oamenilor.

Guvernul Adrian Năstase a dus la îndeplinire unul dintre obiectele majore ale României după decembrie 1989, şi anume dobândirea calităţii de membru cu drepturi depline al NATO.

Ca aliat NATO, România beneficiază de cele mai solide garanţii de securitate din istoria sa, ca membră a unei alianţe de apărare colectivă şi a unei comunităţi bazate pe respectarea valorilor şi principiilor democratice. În cadrul acestei alianţe, suntem nu numai beneficiari de securitate, ci şi participanţi direcţi la procesul de luare a deciziilor la nivel euro-atlantic.

Noul profil strategic al ţării noastre, ca ţară membră NATO şi viitoare membră a Uniunii Europene, este de aliat activ şi partener la misiunile şi obiectivele NATO, la consolidarea Alianţei şi a Uniunii Europene ca parteneri strategici în sprijinul păcii şi securităţii internaţionale.

România a intrat în alianţă cu o experienţă deja formată ca factor de stabilitate şi cu un prestigiu al unui aliat de facto, prezent dinaintea aderării la operaţiunile Alianţei din Balcani şi Afganistan.

Ca parlamentar Partidul Social Democrat consider că integrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, presupune şi dezvoltarea contribuţiei noastre la Politica de Securitate şi Apărare a Uniunii Europene.

Trebuie să ne onorăm angajamentele faţă de aliaţii noştri în Balcani, Afganistan şi Irak, nu doar pentru că avem responsabilităţi ca membru NATO, ci şi pentru a contribui la un climat de stabilitate pentru generaţiile viitoare. De asemenea, trebuie să consolidăm rolul României în NATO, inclusiv prin creşterea contribuţiei militare.

Pentru toate acestea, Partidul Social Democrat a considerat oportună alocarea unui procent de 2,38% din PIB pentru bugetul apărării.

Azi, când armata trebuie transformată corespunzător riscurilor de securitate, când în calitatea ei de membru NATO ar trebui să constituie o prioritate pentru actuala guvernare, în ceea ce priveşte finanţarea, Alianţa D.A., prin reprezentanţii săi, a spus un NU categoric armatei, repartizând acestui sector doar 1,85% din PIB.

Ca parlamentar al României, mă alătur Şefului Marelui Stat Major, Eugen Bădălan, şi consider că subfinanţarea sectorului militar va crea probleme, inclusiv în ceea ce priveşte angajamentele asumate de România faţă de NATO.

Alexandru Bârlădeanu afirma la un moment dat că "nu îi e frică de duşmani, ci de prostia noastră".

Ca parlamentar mă întreb şi eu câtă inconştienţă a putut să fie în mintea actualilor guvernanţi încât să considere necesară reducerea bugetului Ministerului Apărării?

În mod sigur, domnul ministru Teodor Atanasiu a demonstrat că nu ştie ce înseamnă să fii membru NATO şi ce costuri presupune această calitate militară de care beneficiază şi România.

Însă, din păcate, românii nu-şi pot permite luxul de a aştepta ca miniştrii Cabinetului Tăriceanu să înceapă a pricepe cum se guvernează o ţară şi care sunt priorităţile naţionale ale României!

Ce reprezintă data de 25octombrie pentru armia română, e ştiut de toată lumea, însă puţini cunosc cu adevărat problemele adevărate cu care se confruntă militarii noştri, însă toate acestea nu se pot rezolva atunci când le reduci bugetul!

Azi, mai mult ca oricând, avem nevoie de o armată modernă, care să-şi asume responsabilităţi sporite în cadrul securităţii naţionale şi colective, iar ca parlamentar al României, consider că armata trebuie să constituie o prioritate naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Mulţumesc. Este ora 9,30, au trecut cele 50 de minute privind declaraţiile. Rog liderii de grupuri să-şi invite colegii în sală, la ora 9,45 începem partea a doua a şedinţei noastre.