Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl poftesc la microfon pe domnul deputat Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, cu rugămintea de a se încadra în timpii regulamentari, pentru că o să vină domnul deputat Costache Mircea şi nu o să mai aibă timp, şi o să se supere pe dumneavoastră. Şi rog să se pregătească domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară.

Vă mulţumesc.

Poftiţi!

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi este intitulată "Curge Prutul între noi şi plânge. Românii interzişi în România Mare."

Delegaţiilor române a trei din cele şapte oraşe înfrăţite cu Chişinăul: Târgu-Mureş, Năvodari şi Bacău, care trebuiau să participe la Hramul Chişinăului după ce trecuseră prin vama Albiţa, li s-a interzis, vineri 12 octombrie a.c., la vama Leuşeni, intrarea pe teritoriul Republicii Moldova. După o verificare formală a actelor, li s-a spus fără echivoc "Nazat", adică înapoi în România! Şi dacă motivul iniţial a fost neprezentarea în original a unei invitaţii, pe care de altfel nu aveau de unde să o aibă, deoarece invitaţiile au fost transmise prin fax, nici mai târziu, când gazdele, în frunte cu primarul Chişinăului - Dorin Chirtoacă şi pretorul din Răşcani, care îi aşteptau dincolo de Prut, au adus invitaţia originală, răspunsul a fost la fel de neînduplecat: "Nu aveţi de ce să vizitaţi nici ca turişti Republica Moldova, deoarece în Moldova nu sunt staţiuni balneare şi nici obiective turistice!?"

Toate demersurile ulterioare, făcute la Departamentul de Grăniceri al Moldovei, la Consulat, adică la nivelurile competente cele mai înalte pentru a trece frontiera în Republica Moldova, s-au izbit de un "niet" hotărât şi neînduplecat. Şi aceasta, în timp ce, delegaţiile oraşelor din Ucraina invitate nu au avut nici o problemă la trecerea frontierei!

Şeful delegaţiei române a municipiului Târgu-Mureş, consilierul municipal P.R.M. ing. Mircea Ştefanovici, a declarat după incident: "Aveai impresia că te afli într-un stat în care la putere este dictatura militară, un stat care este departe de democraţie şi de raporturi frăţeşti cu România".

Prin această decizie a autorităţilor moldoveneşti s-a încălcat nejustificat dreptul la liberă circulaţie, s-au acumulat noi tensiuni între Moldova şi România, iar sărbătoarea capitalei moldovene a fost umbrită de acest incident cu aură de subiect de politică internaţională. S-a dovedit încă odată că acordurile diplomatice existente între cele două state sunt călcate în picioare prin impunerea voinţei arbitrare a unor oameni aleşi vremelnic în fruntea statului moldovean. Incapabili să-şi rezolve problemele reformiste pe care le au, regimul comunist fiind în agonie, preşedintele Vladimir Voronin şi aghiotanţii săi încearcă să-i găsească pe români drept "ţapi ispăşitori". Probabil că dacă n-am fi noi, infamii de români care să le facem viaţa un calvar, la ei ar curge lapte şi miere, economia ar funcţiona de mai mare dragul, salariile şi nivelul de trai ar fi ca în Occident?!

Ce să-i faci? Aşa-i în mintea lor educată la şcolile sovietice; dar din păcate pentru ei, cetăţenii Moldovei gândesc altfel!

Dar ce facem cu mintea noastră? Declaraţiile de la Bucureşti, a preşedintelui Traian Băsescu: "E inadmisibil. E îngrozitor ce se întâmplă"; a premierul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu că incidentul este "o dovadă regretabilă că această ţară se depărtează de valorile şi principiile UE, în loc să se apropie de ele"; sau a ministrului de externe Adrian Cioroianu care apreciază că "este un act inamical la adresa României", dovedesc odată în plus faptul că diplomaţia românească nu este capabilă să formuleze o politică externă coerentă faţă de Moldova. Întrebarea este: până când atâta nevolnicie?

Câtă dreptate are poetul Grigore Vieru când spune: "Curge Prutul între noi şi plânge!"

Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi sper că v-am ascultat.

Domnul Ioan Oltean:

A mai rămas un minut pentru domnul deputat Costache Mircea.