Anna-Lili Farkas
Anna-Lili Farkas

Sittings of the Chamber of Deputies of June 23, 2009

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.88/2009
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of June 23, 2009

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.13 Farkas Anna-Lilli - declaraţie politică cu subiectul "Proprietatea privată trebuie apărată ca orice alt drept constituţional";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Invit acum la microfon pe doamna deputat Ana Farkas. Şi-l rog să se pregătească domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Video in format Flash/IOS

Doamna Farkas Anna-Lilli:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Proprietatea privată trebuie apărată ca orice alt drept constituţional."

După instaurarea regimului totalitar comunist, dar şi în anii anteriori acestuia, statul român a preluat în mod abuziv o parte din bunurile care au aparţinut cetăţenilor săi, ca persoane individuale ori ca membri ai unor comunităţi etnice şi religioase.

Măsurile legislative şi administrative întreprinse de autorităţile române după 1989 au fost de natură să repare numai parţial prejudiciile cauzate de confiscările şi exproprierile abuzive făcute de statul român. Ele au fost într-o măsură insuficientă în acord cu principiul restituirii in integrum a proprietăţilor sau cu acordarea unei despăgubiri echitabile în schimb.

Zeci de scrisori vin pe adresa cabinetului meu teritorial Braşov de la cei ce nu reuşesc, nici după 20 de ani de la căderea regimului comunist, să-şi recupereze bunurile abuziv luate după 1945.

Nu se poate constata nici până astăzi din partea statului român o manifestare reală care să indice existenţa unei voinţe politice pentru soluţionarea problemei proprietăţii private. Asta în ciuda faptului că Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ameninţă România cu excluderea din organizaţie dacă ţara noastră nu se pune la punct rapid cu legislaţia referitoare la dreptul de proprietate şi nu urgentează procesul de restituire. Informaţia apare într-un document semnat de către premierul Emil Boc, respectiv în expunerea de motive a unui proiect care modifică Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, perioada comunismului. Potrivit documentului citat, CEDO s-a săturat de tergiversarea restituirilor în România, fapt care a dus la un număr mare de procese în urma cărora statul a fost sancţionat cu sume imense.

Mai mult, Curtea Europeană a avertizat Guvernul că "lacunele identificate în aceste cauze pot să mai dea naştere în viitor la numeroase cereri întemeiate" şi subliniază că incapacitatea statului român de a pune ordine în sistemul legislativ nu este numai un factor agravant în ceea ce priveşte responsabilitatea statului faţă de Convenţie pentru o situaţie trecută sau actuală, ci şi o ameninţare pentru eficienţa viitoare a mecanismului pus în practică.

Potrivit ultimelor statistici, România ocupă locul trei în topul ţărilor cu cele mai multe plângeri la CEDO, după Rusia şi Turcia, care însă nu sunt state membre ale Uniunii Europene.

Deşi aparent Guvernul a înţeles importanţa restituirii proprietăţii, totuşi evaluarea corectă a acesteia şi urgentarea procesului legislativ se lasă în continuare aşteptată, iar statisticile vizând restituirea confirmă acest lucru. Astfel se justifică şi faptul că proprietarii deposedaţi abuziv nu mai au încredere în nimeni.

Pe de altă parte, un aspect îngrijorător constă în modul de despăgubire a foştilor proprietari, care primesc o acţiune ce valorează doar 0,77 lei pentru fiecare leu la care au dreptul în contul imobilelor naţionalizate. Se încalcă astfel prevederile Convenţiei Drepturilor Omului privind despăgubirea la valoarea justă.

Nici alternativa despăgubirilor în numerar nu este mai sigură. Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a primit anul trecut cereri de restituire în numerar în valoare de 699 milioane de lei, însă pentru 544 milioane de lei n-au existat fonduri.

Pentru anul 2009, prin buget a fost alocată o sumă şi mai mică decât anul trecut, numai 95 de milioane de lei, care nu va permite nici măcar onorarea cererilor restante de anul trecut.

Cu toate acestea, este necesar ca, într-un timp cât mai scurt cu putinţă, statul român să facă demersuri pentru stabilirea unor măsuri clare, care să conducă la urgentarea procesului de retrocedare.

Sper ca acei oameni în vârstă de peste 80 de ani să poată beneficia de aceste sume, să nu sufere de boală şi de faptul că au pensii mici.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna deputat.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc, durata unei intervenţii este de trei minute. Vă rog foarte mult să încercaţi să vă integraţi în acest timp.