Parliamentary debates

Domnul Cătălin Cherecheş:

"Strategia Europa 2020"

Comisia Europeană a lansat Strategia Europa 2020 pentru ieşirea din criză şi pregătirea economiei Uniunii Europene pentru deceniul următor. Trei factori cheie sunt identificaţi de aplicat prin acţiuni concrete la nivelul UE şi la nivel naţional: o creştere inteligentă, prin promovarea cunoaşterii, inovării, educaţiei şi societăţii digitale; o creştere durabilă, prin realizarea unei producţii mai competitive, cu o utilizare mai eficientă a resurselor; o creştere economică favorabilă incluziunii, printr-o mai mare participare la piaţa forţei de muncă, dobândirea de competenţe şi lupta împotriva sărăciei.

Progresele realizate în direcţia acestor obiective vor fi măsurate faţă de cinci indicatori de referinţă, reprezentativi la nivel UE, pe care statele membre vor fi invitate să le traducă în indicatori de referinţă naţionali, care reflectă punctele de plecare:

• 75% din populaţia în vârstă de 20-64 de ani trebuie să fie angajată;
• 3% din p.i.b.-ul UE trebuie să fie investit în cercetare şi dezvoltare;
• îndeplinirea obiectivelor climatice şi energetice "20/20/20";
• ponderea abandonului şcolar timpuriu trebuie să fie sub 10%, iar cel puţin 40% din generaţia tânără trebuie să aibă studii universitare;
• trebuie redus cu 20 de milioane numărul persoanelor expuse riscului sărăciei.

lată obiective generoase, pe care trebuie să le aibă în vedere şi România. Din păcate, o analiză sumară a indicatorilor de referinţă arată că fără o strategie coerentă de dezvoltare, România nu se poate integra într-o uniune a inovării, care reorientează cercetarea şi dezvoltă politici de inovare.

Agenda Europeană vorbeşte despre creşterea calităţii şi a atractivităţii internaţionale a sistemului european de învăţământ superior, prin promovarea mobilităţii studenţilor şi a tinerilor profesionişti, iar în România sistemul de învăţământ se reformează de 20 de ani şi a ajuns într-un... punct mort.

O Europă care se dezvoltă durabil trebuie să-şi utilizeze eficient resursele, să aibă o politică industrială pentru o creştere economică verde, prin promovarea spiritului antreprenorial şi dezvoltarea de noi competenţe. Lucru care să conducă la noi locuri de muncă, prin crearea condiţiilor pentru modernizarea pieţelor forţei de muncă. În România, în fiecare zi dispar firme, dispar locuri de muncă, se preferă folosirea cianurii în locul unei economii verzi.

Platforma europeană împotriva sărăciei trebuie să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială, ajutând persoanele sărace şi excluse social şi permiţându-le să joace un rol activ în societate. În România, pensiile se reduc cu 15%. La fel ajutorul de şomaj, dispar subvenţiile pentru persoanele aflate în nevoi sociale.

Vorbind despre strategia europeană şi raportându-ne la realităţile noastre, realizăm o dată în plus ce obiective stau în faţa României. Câtă nevoie este de o strategie de dezvoltare, alta decât cea de până acum, fiindcă de ea va depinde dezvoltarea fiecărei regiuni sau comunităţi locale, viitorul fiecărui român.