Parliamentary debates

Domnul Remus-Florinel Cernea:

"România nu are nevoie de două noi reactoare nucleare!"

Riscurile şi costurile implicate în realizarea şi utilizarea centralelor nucleare sunt mult prea mari. Raţional ar fi să se renunţe treptat, dar cât mai repede, la o astfel de sursă de energie, cu atât mai mult cu cât tehnologiile de azi permit trecerea rapidă către sursele regenerabile de energie, acestea fiind sigure şi mai ieftine pe termen mediu şi lung.

Accidentele nucleare de la Cernobâl (URSS, 1986), Three Mile Island (SUA, 1979) şi Fukushima (Japonia, 2011) demonstrează că tehnologii care provin din ţări diferite au vulnerabilităţi care pot conduce la un impact negativ major şi de lungă durată pentru oameni, animale şi mediu.

Pe lângă riscurile implicate în utilizarea propriu-zisă a centralelor nucleare, problema deşeurilor rămâne pretutindeni una dificil de gestionat, iar posibilitatea unor atacuri teroriste este, de asemenea, un factor de luat în seamă.

România ar trebui să renunţe la energia nucleară şi să demareze o procedură de phase-out pentru a închide, într-un interval de timp pe cât posibil cât mai scurt, cele două reactoare existente la Cernavodă. Cererea energetică pe piaţa internă este în scădere, iar potenţialul de dezvoltare a surselor regenerabile în ţara noastră este unul foarte mare şi va putea acoperi, printr-o dezvoltare progresivă şi printr-un mix energetic echilibrat, atât necesarul intern, cât şi posibile solicitări de export către ţările din jur. De altfel, energia eoliană a şi depăşit, pentru anumite perioade din ultimii ani, cantitatea de energie livrată de către centrala de la Cernavodă. Construirea eventuală a două noi reactoare ar reprezenta o risipă de resurse uriaşe (aproximativ 5 miliarde euro, conform datelor prezentate în presă) şi asumarea unor riscuri pentru România, dar şi pentru regiune, care vor îngrijora atât cetăţenii români, cât şi statele vecine (Moldova, Ucraina, Bulgaria).

Am afirmat în repetate rânduri puncte de vedere în acest spirit, inclusiv prin documente publice, şi în calitate de deputat, şi în calitate de consilier de stat în cabinetul Victor Ponta I.

Strategia energetică a României pentru perioada 2014-2035 încă nu este finalizată, iar o dezbatere politică asupra acesteia nu a avut deocamdată loc. Conform secretarului de stat în Departamentul pentru energie, Károly Borbély, se preconizează că în luna octombrie a acestui an va fi supus dezbaterii publice un document privind strategia energetică.

În absenţa unei strategii energetice asumate de către România, este hazardată, fără justificare solidă şi fără a se încadra într-o strategie dezbătută şi asumată de către ţara noastră, declanşarea procedurii de selectare de investitori pentru realizarea proiectului "Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă" cu un termen foarte scurt, de până în 8 septembrie 2014.

Acest lucru este îngrijorător nu doar pentru că deschide calea realizării acestor două reactoare nucleare în România, ci şi pentru că viciază libera concurenţă, descurajând alţi potenţiali investitori pe lângă cei din Republica Populară Chineză. În plus, declaraţiile premierului conform cărora România va coopera cu China pentru realizarea reactoarelor nucleare suspendă, practic, principiul unei licitaţii libere şi corecte, întrucât aceasta pare să fie una cu un final anunţat înainte de a se derula.

Nu în ultimul rând, fiind vorba de un obiectiv strategic, este inacceptabil ca România să cedeze pachetul majoritar de acţiuni, de 51%, aşa cum s-a anunţat, către compania chineză care ar urma să facă investiţia. Sper ca în cadrul discuţiilor politice din Parlament să existe maturitatea necesară pentru a se respinge categoric o astfel de perspectivă.

Cred că modelul energetic pe care ar trebui să îl urmeze România este unul centrat pe surse regenerabile de energie şi pe renunţarea treptată la energia nucleară şi la combustibilii fosili responsabili pentru emisiile de CO2 care produc schimbările climatice. Germania şi-a asumat deja astfel de obiective pentru a închide toate centralele nucleare şi a produce 100% din energie din surse regenerabile până în 2050. Oraşul Viena, alături de multe altele din Uniunea Europeană, susţine, de asemenea, în cadrul iniţiativei Cities for a Nuclear Free Europe, renunţarea la energia nucleară. Viena consumă 100% din energie din alte surse decât cea nucleară.