Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Rânja, se pregăteşte domnul deputat Marian Sârbu. Este aici? Domnul deputat Şerban Mihăilescu este? Bun.

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Săptămâna viitoare, România va fi invitată oficial să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Acest lucru este de acum o certitudine sub rezerva că în politică, până la urmă, nimic nu este cert.

Opţiunea comunităţii pare însă irevocabilă, iar de acum încolo, mingea este în terenul nostru. Indiscutabil, este un succes major al actualei guvernări şi spun aceasta convins fiind că vor exista în rândurile Opoziţiei destui care să conteste această apreciere. Cred însă că nu spiritul de contestare, ci, din contră, spiritul de construcţie ar trebui să caracterizeze demersul nostru de acum încolo.

Eu unul consider că ar fi absurd ca noi, actuala majoritate, să nu recunoaştem că opţiunea pro-europeană a fost şi este împărtăşită şi de către Opoziţie, iar în legislatura trecută s-au făcut paşi în acest sens, din păcate nu suficienţi şi mai ales nu suficient de hotărâţi. Nu pot să nu apreciez faptul că principalul partid de Opoziţie a avut o atitudine constructivă în chestiunea Legii privind statutul funcţionarului public, ca de altfel, până la urmă, şi în cazul iniţiativei Verheugen.

Nu putem vorbi însă de un consens asupra dosarului integrării şi probabil că diviziuni vor exista, pentru că ne despart destule în domeniul politicii interne, mai ales în domeniul promovării politicii de reformă economică, însă consider absolut necesară iniţierea, sau, dacă doriţi, continuarea dialogului între forţele politice care doresc sincer integrarea europeană a României, indiferent dacă se găsesc la putere sau în opoziţie.

Consider că din punctul de vedere al majorităţii şi al Guvernului ca instituţie, această deschidere există şi aşteptăm o atitudine consecventă din partea Partidului Democraţiei Sociale şi a altor partide din opoziţie. Aceia dintre noi care vor sabota dialogul, vor purta responsabilitatea slăbirii poziţiei României la masa negocierilor pentru că ştim cu toţii, greul abia acum începe.

Dosarul agricol nu va fi deloc simplu şi va trebui să protejăm interesul agricultorilor noştri în perspectiva intrării pe piaţa europeană, iar pentru aceasta trebuie să aplicăm urgent programe de restructurare şi modernizare a agriculturii, pentru că altfel nici măcar nu putem începe negocierile la acest capitol. Dificil va fi şi dosarul industrial. Din nou, discuţiile de substanţă vor începe doar după finalizarea procesului de restructurare şi privatizare a societăţilor comerciale.

Nu trebuie să ne facem prea mari iluzii, nu vom rezista nici 5 minute pe piaţa unică europeană, dacă nu vom promova competitivitatea în industrie, iar partizanii subvenţiilor de la stat au luat probabil notă de regimul total diferit al subvenţiilor practicate în economia europeană. Nu poţi atinge un obiectiv, mergând în direcţia opusă. Am putea găsi probleme suficient de dificile şi din păcate mai puţin cunoscute de către opinia publică în dosarul mediului sau în acela al protecţiei consumatorului, ca să dau doar două exemple de domenii în vogă în Uniunea Europeană. Am lăsat la urmă problema macroeconomică, indicii de deficit bugetar, inflaţie sau fluctuaţiile monedei naţionale.

Sigur că intrarea noastră în Uniune nu va avea loc foarte curând, însă ar fi o mare greşeală să credem că avem timp.

Politica noastră europeană trebuie să devină din acest moment mult mai fermă şi aş spune mai grăbită, iar pentru aceasta trebuie să grăbim reforma şi să pregătim populaţia pentru anul ce va urma, în primul rând să o pregătim pentru competiţie.

Sunt convins că summitul de la Helsinki se va finaliza cu un rezultat pozitiv pentru România, nu doar din perspectiva relaţiilor sale cu Uniunea Europeană, ci şi în planul politicii interne de partid. Vom sărbători cred, în curând, nu doar sfârşitul mileniului, ci şi sfârşitul marilor ipocrizii de oriunde ar veni ele.

Vă mulţumesc pentru atenţie.