Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Mihai Baciu. Se pregăteşte domnul Damian Brudaşca.

Dacă toţi colegii ar proceda aşa, mai concentrat, cred că o să reuşească toată lumea să vorbească.

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi încerca să fiu scurt, deşi sunt singurul înscris la declaraţiile de astăzi din partea Partidului Democrat...

Domnul Corneliu Ciontu:

Sunteţi trei înscrişi, dar aţi venit doar dumneavoastră! Pentru adevăr.

Domnul Mihai Baciu:

E acelaşi lucru.

În ultimul timp, domnule preşedinte şi onoraţi colegi, Guvernul foloseşte argumente tot mai numeroase şi mai ingenioase să ne convingă că, în România, lucrurile merg bine şi vor merge şi mai bine.

Niciodată arsenalul propagandistic nu a fost mai amplu ca acum, pentru a acredita această teză. Realitatea infirmă, însă, cu brutalitate, imaginea roză promovată de propaganda guvernamentală şi ne arată că cele mai importante domenii ale vieţii noastre economico-sociale se află în criză profundă. Mă gândesc la învăţământ, la agricultură, la sistemul de pensii, la multe altele, dar mai ales la sănătate.

Fără îndoială că toate domeniile sistemului social se intercondiţionează, se determină reciproc, iar criza unuia influenţează profund negativ şi pe celelalte, dar parcă nici o criză nu este mai gravă şi mai dureroasă decât cea din sistemul sanitar şi spun acest lucru pentru că sănătatea nu este o valoare supremă numai pentru om, ca individ, dar şi pentru comunităţile umane de orice tip şi dimensiuni, până la cea numită naţiune.

Un Guvern care nu este în stare să asigure condiţii minime, ca să nu spun normale, de asigurare a sănătăţii oamenilor pune în pericol buna funcţionare a tuturor formelor de activitate umană, progresul societăţii şi însuşi echilibrul social. Or, în prezent, datorită unei politici guvernamentale bazate mai mult pe promisiuni şi propagandă zgomotoasă decât pe măsuri realiste, sistemul sanitar din România se află în comă.

Este cunoscută situaţia din spitale, în care bolnavii stau câte doi în pat, îşi aduc medicamentele de acasă, iar hrana lor este mai puţină şi de calitate mai proastă ca la deţinuţi. Este cunoscută criza medicinei de familie, precum şi criza medicamentelor compensate, în condiţiile în care contribuabilii, angajaţi şi angajatori, dau sume importante la bugetul sănătăţii, numai că o parte importantă a acestor sume, a acestor bani, aproximativ 9.000 de miliarde, după informaţiile noastre, au fost blocaţi sau au dispărut în Trezoreria statului, pentru a micşora deficitul bugetar sau a acoperi cine ştie ce alte găuri negre ale economiei româneşti, nemaivorbind de alte scopuri mai puţin creştine şi morale.

Acestea şi multe altele sunt binecunoscute de o parte importantă a opiniei publice şi de aceea mă voi referi, pe scurt, foarte pe scurt, doar la criza în care se zbate sistemul de sănătate din Iaşi. Mă voi baza, în acest demers al meu, pe date şi cifre furnizate de Casa judeţeană de asigurări sociale, într-un document intitulat "Probleme financiare în sistemul asigurărilor de sănătate din judeţul Iaşi".

Sumele alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru Casa judeţeană de asigurări din Iaşi, sunt cu totul insuficiente, mai ales că o mare parte a acestor bani sunt direcţionaţi spre achitarea datoriilor din anul trecut. Să apelăm la câteva cifre. Trec peste mai multe cifre pe care le am aici, pentru că nu avem timp.

Conform bugetului calculat de oameni din sistem, pentru spitale, la Iaşi, necesarul ar fi fost de 2.312 miliarde de lei. Fila de buget aprobată este doar de 800 de miliarde. Faceţi diferenţa şi vedeţi despre ce este vorba, vedeţi de ce, în spitalele ieşene, domneşte jalea.

În trimestrul I 2002, prevederea bugetară este de 462 de miliarde de lei, din care trebuie acoperite următoarele cheltuieli. Şi dau aici o mulţime, nu mai intru în detalii; asistenţă medicală, furnizori, datorii, datorii aferente lunii decembrie 2001, program de dializă, unităţi de primire urgenţe etc., etc., rezultă un deficit de 46 de miliarde numai pentru trimestrul I în condiţiile în care, în cheltuielile pe care le-am enumerat pe scurt nu sunt cuprinse cele minime pentru funcţionarea spitalelor, cum sunt cheltuielile pentru alimente şi medicamente.

Iată deci în ce stare se află sistemul de sănătate din Iaşi şi am aici, cu aceasta închei, câteva propuneri de eficientizare a îngrijirilor de sănătate la nivel de spital în judeţul Iaşi şi sper ca aceste propuneri făcute de oamenii de acolo să fie auzite şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

1 - asigurarea condiţiilor de dotare şi de încadrare cu personal de către proprietarul acestora, care este ministerul amintit, conform exigenţelor formulate de normativele naţionale pentru obţinerea de către acestea a autorizaţiei de funcţionare şi a acreditării;

2 - fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Casei de Asigurări de Sănătate judeţene după aceleaşi criterii, având în vedere normele de contractare a serviciului medical;

3 - renunţarea definitivă la criteriul istoric care dezavantajează, nu ştiu de ce, spitalele din Iaşi şi sistemul de sănătate din Moldova şi echilibrarea măcar parţial a cererii cu oferta de servicii medicale în urma evaluării corecte a necesarului de asistenţă medicală spitalicească în funcţie de morbiditate.

Sunt propuneri avansate, cum vă spuneam, de oameni de specialitate, care se lovesc în fiecare zi de problemele dureroase ale spitalelor şi ale altor aşezăminte de sănătate din judeţul Iaşi.

Vă rog să vă gândiţi în plus la faptul că spitalele ieşene sunt solicitate de bolnavi din toată Moldova, adică de câteva milioane de pacienţi potenţiali.

Adaug în încheiere următorul lucru. Am observat şi aţi observaţi şi dumneavoastră că atacurile la adresa lui Traian Băsescu din mass-media s-au mutat la microfonul Parlamentului. Începând de vreo săptămână - două, fel de fel de colegi vin şi atacă aici pe Traian Băsescu, aşa cum a făcut şi colegul nostru de mai înainte, al cărui nume nu l-am reţinut. Nu am reţinut nici tot ce a spus, întrucât a citit foarte împiedicat, probabil că nu a fost textul scris de domnia sa, probabil că a fost o comandă, iar dacă l-a scris domnia sa înseamnă că are oarece duşmănie, relaţii tensionate cu limba română. Vreau să vă spun că a invocat în ceea ce a spus mai înainte, aproape în totalitate, Legea 215, că nu ar fi respectată de primarul general.

Eu vă spun că Guvernul actual nu respectă Legea 215 în esenţa ei. Este vorba de art.30, lit.b) şi c), este vorba de regimul incompatibilităţilor, regim care, nefiind respectat duce în mare parte la corupţia generală, pe care o cunoaştem, din consiliile locale. Noi suntem cei care, în scurt timp, vom înainta acţiuni în contencios administrativ în toată ţara împotriva consilierilor, şi în mare parte aceştia sunt de la PSD, dar sunt şi de la alte partide, însă cea mai mare parte sunt de la PSD, înaintăm împotriva tuturor, indiferent de partid, iar dacă găsim un rătăcit de al nostru, înaintăm şi împotriva aceluia şi o să vedem ce înseamnă aplicarea corectă a Legii 215.

Am impresia că atacurile acestea de aici la adresa lui Băsescu au şi un alt scop. Unii colegi îşi închipuie că dacă îl atacă pe Traian Băsescu, presa o să-i popularizeze, iar Băsescu o să-i facă celebri, ieşind cu ei la nu ştiu ce talk-show-uri. Nu o să se mai întâmple treaba aceasta, să nu-şi facă iluzii, pentru că Băsescu nu va mai răspunde la talk-show-uri oricui şi la orice, să spunem, mijloc de informare în masă, pentru că nu are rost să răspundă la aceste atacuri care, după cum vedeţi, sunt formulate într-o limbă română aproximativă. De alminteri, nouă ne convin asemenea adversari. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bine, mulţumesc şi eu.