Parliamentary debates

Domnul Puiu Haşotti:

Domnul deputat Vekov Karoly. Lipseşte.

Domnul deputat Dumitru Bentu.

Vă rog încă odată să fiţi cât se poate de concişi, având în vedere că suntem în întârziere. Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea se intitulează "Între realism şi optimism".

Apropierea datei de 5 noiembrie 2003, dată la care Comisia Europeană va da publicităţii Raportul de ţară privind integrarea României în Uniunea Europeană, focalizează atât demersurile Executivului român, cât şi interesul opiniei publice pentru acest moment.

Este o perioadă decisivă pentru eforturile de integrare în Occident sau, dacă ar fi să adoptăm exprimarea domnului Mircea Geoană, ministrul de externe, este asaltul final în bătălia pentru integrare.

Îşi fac însă simţită prezenţa diverse abordări legate de criteriul economic şi obţinerea statutului de economie de piaţă funcţională. Unele dintre acestea aparţin celor care sunt ponderaţi prin excelenţă şi, în meticulozitatea lor, ar dori ca acest calificativ să provină din îndeplinirea la modul ideal a tuturor angajamentelor asumate. Alţii manifestă o anumită voluptate a pesimismului sau contrariului, fapt capabil să arunce spoturi de umbră asupra adevăratelor trăiri faţă de acest obiectiv major al politicii româneşti.

În ultimă instanţă, astfel de atitudini sunt explicabile. Certitudinea trebuie să se substituie dezideratului, inconsecvenţele trebuie anulate, iar peste toate tronează dreptul la opinie.

Nu ar trebui însă uitat nivelul de la care s-a plecat în derularea negocierilor de aderare în anul 2001, nivel care echivala cu o regretabilă întârziere şi care a reclamat un imens efort de recuplare şi recuperare a timpului pierdut.

Tonusul efortului respectiv se cere a fi menţinut, astfel încât integrarea în 2007 să fie realizabilă.

Sunt evidenţiate toate elementele care ne îndreptăţesc să fim optimişti pentru demersul României în acest context şi, transpusă în palierul politic, discuţia susţinută de demonstraţia de progres din ultimii patru ani arată că, din acest punct de vedere, România poate obţine statutul de economie funcţională de piaţă.

Raportul din 2003 va fi în mod cert mai bun decât raportul din 2002 şi, chiar dacă vor fi specificate şi anumite puncte sensibile, important este că, pe aceste puncte, evoluţia să fie pozitivă.

Iată de ce Guvernul Adrian Năstase va acţiona cu realism şi decizie pentru atingerea obiectivului fundamental al politicii româneşti - încheierea în 2004 a negocierilor de aderare şi integrare în Uniunea Europeană în 2007.

Mai mult optimism şi mai multă încredere, bazate pe bunul politic cel mai de preţ în acest moment - largul consens naţional -, pot oferi finalitatea dorită traseului ales de reinserţia României în ansamblul valorilor occidentale.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.