Parliamentary debates

Domnul Petre Posea:

Declaraţie politică: "Tineretul, un moment al istoriei naţionale!"

Lipsiţi de modele în viaţă, supuşi presiunilor psihologice de tot felul, "impulsionaţi" prin intermediul televiziunilor ce fac apologia violenţei, sexului, drogurilor, având o situaţie familială precară, dominată de sărăcie, îngrijorător de mulţi tineri suferă de tulburări de comportament şi depresii.

Chiar dacă nu există statistici foarte clare în acest domeniu, specialiştii în psihiatrie recunosc faptul că numărul tinerilor cu tulburări de comportament este în creştere, aceasta fiind una din consecinţele sărăciei cu care din păcate se confruntă societatea. Condiţiile de astăzi sunt foarte vitrege pentru tinerii adolescenţi. Fără a fi pregătiţi pentru viaţă, ei au în faţă o varietate de opţiuni în ceea ce priveşte viitorul, fără să poată cunoaşte nici una în profunzime. Deşi li se prezintă mai mult utopic decât realist în ce constă oferta pentru mai multe meserii, tinerii nu ştiu în realitate ce se cere de la ei.

Un alt pericol îl reprezintă falsele modele care glorifică facilitatea câştigării banilor fără muncă, fără pregătire, proliferând în unele cazuri parazitismul social. În ultimii ani aceasta este societatea de consum aflată într-o "eternă" reformă. Aşa a ajuns societatea să-şi pună amprenta asupra adolescenţilor, iar acest lucru se vede foarte clar în numărul mereu crescând al celor care se apucă de droguri, de prostituţie, al cazurilor de agresiune sau al numărului de abandonuri şcolare, tot mai frecvent auzind remarci de genul: "la ce bun să mai învăţ, când unii fără prea multă carte învârt banii cu lopata".

Un alt fenomen foarte important este că adolescentul se simte din ce în ce mai puţin sprijinit de părinţi şi profesori, în sensul că aceştia nu mai au timp să le asculte problemele, să-i îndrume. Poate şi din acest motiv adolescenţii sunt predispuşi la bolile afective printre care şi depresia, care se află pe locul doi în topul tulburărilor psihiatrice cu care sunt depistaţi.

Specialiştii au mai observat că numărul toxicomanilor creşte invers proporţional faţă de vârsta tinerilor, vârsta la care încep să consume drogurile este tot mai scăzută şi din păcate nu sunt depistaţi decât o mică parte dintre ei, respectiv aceia care acceptă să fie internaţi şi să urmeze un tratament.

Dacă nu cad în depresie sau în patima drogurilor, mulţi adolescenţi aleg varianta "paharului". Debutul precoce pentru băuturile tari se produce la un important segment de elevi, în jurul vârsei de 12 ani, acest comportament ducând evident la distrugerea de obiecte sau haine, manifestări violente, furturi de la părinţi, fumat, utilizarea drogurilor sub formă de ţigări fiind de departe cea mai utilizată.

Datele din literatura de specialitate spun că unul din cinci copii şi adolescenţi este diagnosticat cu tulburare emoţională cum ar fi anxietate şi tristeţe, care implicit pot determina abandonul şcolar, precum şi tulburări de conduită.

În contextul celor relatate, consider că problema tineretului trebuie să stea imperios în prim-planul actualităţii nu numai în România. Chiar şi în majoritatea ţărilor europene, noua generaţie se află în dezacord cu restul societăţii, dar ceea ce-i foarte grav este că o parte a acestuia se manifestă violent, la modul vulgar, acultural şi amoral.

Au dreptate sociologii, alţi oameni de ştiinţă alături de medici, când văd în "criza tineretului de astăzi" un conflict de generaţie: noua generaţie vrea să se emancipeze de sub tutela vechii generaţii şi să-şi croiască un destin propriu. Numai că de data aceasta nenumăraţi tineri se ridică împotriva autorităţii înseşi, a familiei, a şcolii, a societăţii civile, a legilor şi normelor de convieţuire civilizate, ceea ce nu mai este normal.

Mai grav, destui tineri nu se mai consideră că fac parte integrantă din naţiune şi caută să-şi descopere vocaţia personală, să-şi rezolve necunoscuta vieţii, desprinsă de neam şi ţară, adică de plasma germinativă, considerându-se un moment al istoriei naţionale, care mâine va deveni trecut.

De aceea, ne revine obligaţia naturală, civică şi morală de a-i îndruma, educa şi forma să gândească şi să acţioneze în funcţie de totalitatea pe care o reprezintă.