Parliamentary debates

Domnul Cezar Florin Preda:

Declaraţie politică privind starea actuală a drumului naţional 10

Inundaţiile şi alunecările de teren din judeţul Buzău au produs pagube de peste 830 de miliarde de lei. Ploile abundente din prima parte a lunii mai au produs alunecări de teren în 22 de localităţi, iar viiturile au distrus 18 poduri şi podeţe şi au inundat 1500 de hectare de teren.

Drumul naţional 10 reprezintă o componentă importantă a vieţii economice şi sociale a judeţelor Buzău, Covasna şi Braşov. Legătura rutieră realizată de drumul naţional 10 este un traseu preponderent de munte, sinuos şi cu mari probleme de stabilitate cât şi de dislocări de stânci.

Urmare a ploilor abundente din perioada aprilie - iunie 2005 DN 10 a fost afectat în mod deosebit pe raza mai multor localităţi. Zonele afectate în mod deosebit sunt zona Km 27+000 în dreptul localităţii Măgura, unde au fost reactivate alunecările de teren, cât şi zona kilometrului 93+400. Degradările au impus restricţia circulaţiei pe o lungime de cca. 100 m.

La kilometrul 56+700 în zona comunei Păltineni s-a produs pe partea dreaptă a drumului o alunecare de teren de cca. 30 metri liniari către amplasamentul căii ferate, pe un taluz de cca. 6 m. înălţime.

De asemenea, zone deosebit de afectate prin surparea terasamentului şi a alunecărilor de teren s-au semnalat şi în zona localităţilor Nehoiaşu - km.69+900, Siriu km.81+000 în vecinătatea lacului de acumulare.

Cea mai gravă problemă o constituie fenomenul de căderi de stânci şi de bolovani, ce implică un risc major pentru participanţii la trafic în zona km.79+000 - 93+000. Datorită structurii eterogene a masivului muntos (rocă sedimentară, amestec de argilă şi bolovani), precum şi a destabilizării masivului muntos din faza de construcţie a drumului, stabilitatea talazului poate fi afectată în orice perioadă de ploi sau ca urmare a procesului îngheţ-dezgheţ.

Pentru a evita accidentele în zonele afectate, autorităţile locale au semnalizat şi au direcţionat traficul rutier pe o singură bandă.

Urmare a fenomenelor produse şi a degradărilor înregistrate, circulaţia rutieră de la km.79 până la km.93.400 a fost oprită din data de 08.05.2005.

Prin această declaraţie politică doresc să trag un semnal de alarmă autorităţilor centrale, responsabililor şi factorilor de decizie din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Autorităţile trebuie să regândească întregul sistem de apărare împotriva dezastrelor care, în acest moment, nu depăşeşte nivelul anilor 80. România are mari restanţe în ceea ce priveşte execuţia lucrărilor de amenajare a teritoriului precum şi în ceea ce priveşte lucrările de apărare împotriva inundaţiilor. Aşa cum ştim, în timpul guvernării Năstase, banii de la buget alocaţi diminuării riscurilor în cazul calamităţilor naturale nu au fost folosiţi eficient, au fost redirecţionaţi spre alte proiecte sau spre achiziţii care nu au avut nici o legătură cu domeniul îmbunătăţirilor funciare.

Dacă vrem ca infrastructura României să ajungă la nivelul standardelor europene, nu putem realiza lucrări de reabilitare doar când vin inundaţiile, când se înregistrează alunecări de teren sau căderi de stânci. România nu este capabilă în acest moment să facă faţă unor situaţii de urgenţă. Este clar faptul că nu avem specialişti, echipamente şi nici măcar o strategie de acţiune în situaţiile de urgenţă. Această situaţie creată de subfinanţarea şi deturnarea fondurilor din guvernarea trecută în acest domeniu trebuie înlocuită de o strategie pe termen mediu şi lung, de expertiză şi voinţă politică.