Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valentin Boşneac şi se pregăteşte doamna deputat Leonida Lari Iorga, din partea deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar.

Domnul Valentin Samuel Boşneac:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi intitulez declaraţia politică de astăzi "Disidenţă în partidul prezidenţial?"

Săptămâna trecută, pe scena politică românească, s-a petrecut un eveniment pe care îl aşteptam de mult, pe unii, însă, i-a luat prin surprindere, iar pe alţii, care sperau totuşi să nu se producă, i-a supărat. Este vorba de fuziunea PD cu PLD şi punerea bazelor partidului prezidenţial.

Când spun că pe unii i-a supărat acest eveniment, mă refer la domnul Sorin Frunzăverde, mai nou, europarlamentar, care a calificat această "măreaţă" construcţie politică drept un "melanj nefericit". Pentru cei care cunosc judeţul Caraş-Severin şi ce se petrece acolo, este simplu de înţeles, iar pe cei ce vor să facă studii socio-politice contemporane asupra sistemelor de dictatură securisto-mafiotă postdecembristă, îi invit să arunce o privire asupra acestui colţ de ţară.

Oare de ce este supărat domnul Sorin Frunzăverde pe această fuziune? Simplu. Pentru că, de mai bine de zece ani, împreună cu rămăşiţele comunisto-securiste ce i-au fost în preajmă, a reuşit să conducă toate partidele mai importante din judeţ pe baza principiului "omul meu în partidul tău". Astfel, a reuşit să păcălească populaţia judeţului Caraş-Severin, ajungând la trista performanţă ca, dintr-un judeţ fruntaş în ce priveşte dezvoltarea socio-economică la începutul anilor '90, să ajungă acum unul aflat în coada clasamentului naţional, cu o rată a dezvoltării economice subunitară.

Toate acestea au fost posibile cu concursul nemijlocit al celor mai importante instituţii ale statului, conduse de oameni subordonaţi sistemului instaurat, precum şi a distanţei dintre Bucureşti şi judeţul Caraş-Severin. Pe deasupra, mai persistă şi ceaţa ce vine de pe frontiera iugoslavă, atât de generoasă pentru traficanţii de orice fel, aflaţi, se pare, sub controlul aceluiaşi sistem. Cetăţenii Banatului montan, oameni aşezaţi şi harnici, au început să plece în toată lumea, în Europa, pentru un trai mai bun, căci, cu vorbe sforăitoare şi cu chefuri interminabile ale stăpânilor judeţului nu se poate trăi mai bine.

Degeaba a încercat domnul Sorin Frunzăverde, de altfel, un bun strateg, să explice că nu este bună fuziunea, că ar fi fost mai bine ca domnii foşti şi actuali securişti, care cu generozitate sunt reprezentaţi în Partidul Democrat şi Liberal Democrat, ar fi fost mai bine să se răspândească pe la alte partide, având astfel o gamă mai largă de oferte în ceea ce priveşte posturile şi funcţiile.

"Comandantul suprem", însă, se pare că s-a cam săturat de atâtea diversiuni pe atâtea fronturi, aşa că vrea să-şi adune toate trupele pe vasul amiral şi să pornească lupta întru izbânda Societăţii Securisto-Mafiote Postcomuniste.

Asistăm, oare, la o disidenţă în Partidul Democrat? Gurile rele spun că este foarte posibil ca domnul Sorin Frunzăverde să constituie un centru de coagulare al nemulţumiţilor din partidul prezidenţial şi dacă Băsescu nu i-a luat gâtul lui Frunzăverde, acesta din urmă îi va lua gâtul Comandantului (bineînţeles, în sensul figurat), lucru pe care şi Băsescu l-a făcut cu predecesorul său.

Om trăi şi om vedea! La mai mare!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.