Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Victor Surdu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Securitatea alimentară".

Mai sunt doar câteva zile şi intrăm în luna martie, lună în care încep însămânţările de primăvară, ceea ce fermierii, specialiştii noştri, ţărănimii o numesc "semănatul în mustul zăpezii".

Atât în campania electorală, cât şi recent s-a promis, s-au luat şi angajamente ferme că în acest an ne vom ocupa în mod deosebit de agricultură, că se va analiza în fiecare şedinţă de guvern pe un punct distinct al ordinii de zi situaţia din agricultură, pregătirea pentru însămânţări (arături, seminţe, îngrăşăminte, pesticide, motorină etc.), că se va analiza situaţia acordării subvenţiilor, a plăţilor pentru acţiunile sanitar-veterinare, acreditării agriculturii.

De asemenea, s-a promis că, în fiecare lună, se va ţine o şedinţă de guvern într-un judeţ pentru a analiza mai concret şi la faţa locului cu factorii de răspundere situaţia agriculturii şi dezvoltarea rurală, în toată complexitatea ei: proiecte de integrare, atragerea fondurilor europene, aspecte legate de protecţia mediului, gospodărirea apelor etc.

Cu toată strădania Ministerului Agriculturii, astăzi mai sunt importante sume de bani restante, neplătite agricultorilor din subvenţiile şi plăţile cuvenite anilor 2007 şi 2008, iar despre 2009, deocamdată doar se vorbeşte şi atât.

Trebuie apreciat că securitatea alimentară a României, asigurarea condiţiilor pentru o producţie agricolă durabilă şi eficientă reprezintă, mai ales în condiţii de criză, soluţia ideală pentru a creşte produsul intern brut, pentru a da de lucru la foarte multe persoane disponibilizate din alte sectoare, pentru a reduce importurile, la unele produse cum ar fi: carnea de porc, importurile au ajuns la 70% din consum, pentru a echilibra balanţa de plăţi în valute externe, pentru a ecologiza suprafeţele imense necultivate şi care, de regulă, sunt pline de gunoaie şi materiale plastice.

La data la care susţin această declaraţie sunt nearate de toamnă aproximativ 4 milioane de hectare teren arabil. Pe suprafeţele nearate de toamnă se obţin de regulă producţii cu 3000 de kilograme de cereale mai puţin pe hectar, ceea ce reprezintă o pierdere de 12 milioane de tone de cereale, adică peste 2 miliarde de euro. Calculul ar putea continua dacă am transforma cerealele în carne, carnea în preparate şi aşa mai departe.

La suprafaţa de mai sus, am putea adăuga încă două milioane de hectare care se lucrează sub media tehnologiilor de mare concurenţă care se practică astăzi în Uniunea Europeană şi în lume, suprafaţă de pe care am mai putea adăuga o pierdere de aproximativ 6 milioane de tone de cereale.

Consider că încă nu este prea târziu pentru a ridica la rangul de politică naţională preocuparea fiecăruia dintre cei din administraţia locală şi până la Guvern şi Parlament, pentru ca în acest an să nu rămână niciun metru pătrat de pământ necultivat. Am putea considera că necultivarea unui metru pătrat de pământ reprezintă un furt din avuţia naţională, din produsul intern brut.

Iată de ce se impune în regim de urgenţă o concentrare de forţe în jurul Ministerului Agriculturii şi până la nivelul fiecărei primării, pentru a nu lăsa pământ necultivat. Fac apel la fiecare dintre colegii parlamentari, care au fost aleşi în colegii uninominale, să se înscrie în acest efort naţional de cultivare a pământului, efort prin care vom realiza nu numai o creştere a produsului intern brut, dar şi importante venituri la bugetul de stat, buget de la care atâtea categorii socio-profesionale aşteaptă bani, bani şi iar bani.

În spiritul celor afirmate mai sus, un grup de parlamentari am venit în sprijinul Ministerului Agriculturii, în sprijinul fermierilor, şi am depus pentru a fi dezbătută în regim de urgenţă Legea camerelor agricole, lege care presupune o largă descentralizare prin care decizia pentru producţii agricole durabile coboară de la nivelul Bruxellesului şi Bucureştiului la nivelul comunei, la nivelul producătorului agricol, la nivelul specialiştilor agricoli.

S-a mai depus şi Legea comercializării produselor agro-alimentare, lege care reglementează relaţia între producătorii agricoli, procesatori, comercianţi (lanţurile de supermarketuri) şi consumatori. Această lege respectă moţiunea pentru rezoluţie a Parlamentului European, susţinută în Comitetul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, referitoare la prăpastia dintre preţurile producătorului şi preţurile plătite de către consumator şi aceasta datorită, în principal, abuzurilor supermarketurilor.

Legea ţine seama de raportul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a Parlamentului României, semnat de preşedintele Mihai Tudose, în data de 1.10.2008, precum şi de Codul de bune practici pentru comerţul cu produse agro-alimentare, semnat între furnizori şi comercianţi, tot în 2008, dar care nu se respectă.

Având în vedere importanţa acestor două legi, solicităm Biroului permanent al Camerei Deputaţilor să ia măsurile necesare pentru ca aceste legi să intre în dezbatere în procedură de urgenţă.

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută am susţinut o declaraţie politică care s-a referit la spiritul de solidaritate umană dintre maghiari şi români, declanşat spontan, în urma tragediei dispariţiei violente a sportivului Marian Cozma. Cu această ocazie, îmi manifestam nedumerirea că şi astăzi mai sunt încă reprezentanţi ai comunităţii maghiare sau române care, în discordanţă cu voinţa oamenilor, creează disensiuni.

Mai concret, mă refeream la situaţia din oraşul Miercurea Nirajului, în care reprezentanţii bisericii ortodoxe nu pot reconstrui biserica distrusă în anul 1940, datorită opoziţiei majorităţii maghiare din consiliul local. Cu sprijinul reprezentanţilor Grupului parlamentar al UDMR şi al Bisericii Greco-Catolice, am luat la cunoştinţă că această speţă este mult mai complexă şi, ca urmare, după o informare mai atentă, îmi rezerv dreptul de a reveni asupra acestei declaraţii. Deocamdată, îmi exprim convingerea că nu am lezat pe niciuna dintre părţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.