Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"România a avut cea mai bună creştere economică din UE în trimestrul al III-lea al anului 2011"

Institutul Naţional de Statistică a publicat săptămâna trecută datele privind evoluţia economiei româneşti în al treilea trimestru din 2011. Creşterea de 1,9% faţă de trimestrul precedent plasează România pentru prima dată în istorie pe primul loc printre ţările Uniunii Europene, ceea ce, în contextul social şi politic actual, este o reuşită cu adevărat spectaculoasă.

Adevărul este că, la un an de la asumarea unor măsuri de reechilibrare bugetară realmente tranşante, nu cred că putea să vină un semnal economic mai bun să spună că Guvernul Boc şi majoritatea parlamentară au făcut ceea ce trebuia pentru ţară la acel moment. Dacă raportăm trimestrul al III-lea al acestui an la aceeaşi perioadă a anului 2010, avansul economic este cu atât mai spectaculos, ajungând la 4,5%, ceea ce ne plasează pe al patrulea loc în Uniunea Europeană, după Ţările Baltice.

Dacă luăm în calcul faptul că acest avans economic s-a produs pe fondul unei stabilităţi a consumului, ajungem la o singură concluzie: este cea mai sănătoasă creştere economică din istoria României postdecembriste.

Motoarele economiei au fost agricultura, cu o creştere de 24%; industria, cu un avans de 6,8%; turismul, care a crescut cu 16%; exporturile, care au fost cu 25% mai multe; şi construcţiile, care au înregistrat un avans de 17% în septembrie 2011 faţă de aceeaşi lună a anului 2010. În cele mai multe dintre aceste domenii, deciziile politice luate de către Executiv au fost hotărâtoare - păstrarea nivelului taxării şi creşterea nivelului investiţiilor au transformat România dintr-o ţară dependentă de împrumuturi pentru finanţarea deficitului bugetar într-unul din primele exemple pozitive ale UE.

Creşterea economică înregistrată trebuie direct corelată cu nivelul investiţiilor. Niciodată după 1990 România nu a avut atâţi bani alocaţi dezvoltării infrastructurii precum în 2011. Guvernul Boc a alocat, în 2011, 35,4 miliarde de lei investiţiilor în infrastructură. Prin comparaţie, în anul celei mai mari creşteri economice a României, Guvernul Tăriceanu făcea în 2008 investiţii de 32,6 miliarde de lei. Practic, actualul executiv de la Bucureşti a folosit 23,2% din bugetul naţional în acest scop, ceea ce ne plasează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Cehia, care a alocat 24,8% din buget investiţiilor.

Dezvoltarea infrastructurii şi stimularea economiei reprezintă reţete de succes pe perioadă de criză economică. Faptul că România are una dintre cele mai mici ponderi ale şomajului din Uniunea Europeană arată că soluţia în perioade dificile economice este crearea de noi locuri de muncă. Astfel scade presiunea pe bugetul asigurărilor sociale şi banii se întorc, într-un final, la buget, prin taxe şi impozite. Tocmai de aceea, în anul care vine, chiar dacă vom scădea deficitul bugetar la 1,9% din PIB, nivelul alocărilor către investiţiile în infrastructură va creşte din nou, ajungând la 37,8 miliarde de lei. În plus, şi nivelul sumelor alocate pentru cofinanţarea proiectelor europene va creşte cu 50%, ajungând de la 8 miliarde de lei, la 12 miliarde în 2012. În aceste condiţii, sunt toate şansele ca ţinta asumată (100.000 de noi locuri de muncă) să poată fi atinsă.

Această declaraţie politică nu se doreşte a fi un moment de glorificare a măsurilor luate de Executiv. Are însă scopul de a impune o bornă de evaluare la un an după luarea măsurilor de austeritate. Ne ajută pe noi, cei aflaţi la putere, să le explicăm românilor că toate măsurile care s-au dovedit atât de nepopulare nu au fost în zadar. Din contră, datorită lor, s-a ajuns ca România să fie dată drept exemplu pozitiv. Asta în faţa unor ţări mult mai puternice economic şi cu o imagine generală mult mai bună. Având în vedere că acum un an România era aproape în pragul colapsului, nu e deloc puţin lucru.

Pe primele nouă luni ale lui 2011, economia a crescut în termeni reali cu 2,6%, iar asta la un deficit de 2,52% din PIB. Având în vedere că, de obicei, ultimul trimestru al anului se dovedeşte mult mai productiv din punct de vedere economic, pe fondul capacităţii de a acumula un deficit mai mare de 1,8% din PIB şi al unei continuităţi în domenii precum construcţiile şi industria, sunt toate şansele ca România să termine anul cu un avans economic mai mare de 2%. Reamintesc că, la începutul anului, ne propuseserăm 1,5%.

Chiar dacă pot părea cifre abstracte, ele arată un progres real pe care am reuşit să-l facem, cu eforturi şi sacrificii din partea românilor, cu hotărâre şi curaj din partea decidenţilor politici.

Toate aceste lucruri ne îndreptăţesc să spunem că România nu va mai fi lovită de un al doilea val al crizei, aşa cum s-a întâmplat în 2009 şi 2010, şi că, începând de anul viitor, românii ar trebui să înceapă să simtă în propriile buzunare efectele lucrurilor pozitive care se întâmplă în economia naţională.