Parliamentary debates

Domnul Scarlat Iriza:

"Ziua Naţională a României"

Ziua de 1 Decembrie 1918 reprezintă cel mai important moment al istoriei României. Unirea Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei cu Vechiul Regat nu a fost un act politic rupt din contextul european, ci o consecinţă logică a luptei românilor pentru unitate naţională. Aceasta a început în anul 1600, când Mihai Viteazul a reuşit unirea militară a provinciilor, pentru o perioadă scurtă de timp, şi a continuat prin unirea Ţării Româneşti cu Moldova, în anul 1859, sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza.

După încheierea Primului Război Mondial, Conferinţa de Pace de la Paris a recunoscut, în virtutea principiului naţionalităţilor şi al dreptului popoarelor la autodeterminare, actele unioniste româneşti desfăşurate pe parcursul anului 1918. Prin tratatele semnate cu Austria (Saint Germain en Laye, 10 septembrie 1920), cu Bulgaria (Neuilly sur Seine, 29 noiembrie 1919) şi cu Ungaria (Trianon, 4 iunie 1920) sunt recunoscute de către comunitatea internaţională drepturile imprescriptibile ale statului român asupra Bucovinei, Dobrogei întregi şi Transilvaniei, iar prin tratatul de la Sevres, din 10 august 1920, se fixează graniţa în Banat. În urma unor încordate negocieri diplomatice, la 28 octombrie 1920, a fost semnat Tratatul de la Paris, conform căruia şi Basarabia era recunoscută ca parte integrată a statului român.

În ciuda dorinţei unor lideri politici maghiari care consideră că această dată nu reprezintă un motiv de sărbătoare pentru etnia din care fac parte, ci doar pentru poporul român, ziua de 1 decembrie a fost stabilită ca Ziua Naţională a României în 1990, prin Legea nr.10 din 31 iulie.

Faţă de perioada ocupării maghiare vremelnice în Transilvania, când românii au fost oprimaţi şi privaţi de drepturi elementare, statul român a manifestat faţă de toate naţionalităţile conlocuitoare o maximă toleranţă, respectând toate drepturile fundamentale ale acestora. În ceea ce priveşte afirmaţia primarului din municipiul Sfântu Gheorghe, conform căreia nu va participa la manifestaţiile prilejuite de ziua naţională, deoarece drepturile etniei maghiare nu sunt respectate, aceasta este una extrem de riscantă din perspectivă politică şi complet neadevărată. În România, cetăţenii de altă etnie decât cea română învaţă şi sunt judecaţi în limba maternă, există tăbliţe bilingve în care toate denumirile sunt traduse, iar exemplele pot continua. Dacă e să spunem adevărul până la capăt, 1-aş întreba pe domnul Antal Arpad cât de respectate sunt drepturile românilor din Harghita şi Covasna şi dacă realizează cât de riscantă este o asemenea incitare, bazată pe un fals.

În toate rapoartele Uniunii Europene şi ale altor organisme abilitate s-a constatat o respectare întocmai a drepturilor minorităţilor în România. La originea micilor divergenţe au stat, de fapt, doar declaraţiile iresponsabile ale unor lideri politici maghiari fie din România, fie din Ungaria, însă înţelepciunea cetăţenilor români de etnie maghiară a fost îndeajuns de mare încât să nu dea curs unor astfel de afirmaţii fără fundament.

Aş mai dori să îi transmit domnului primar Antal Arpad, că dacă nu este obligatoriu ca cel puţin de ziua naţională să ai o altfel de atitudine, este măcar moral să respecţi ţara al cărei cetăţean eşti, în care îţi sunt respectate drepturile, care ai crescut, ai învăţat, locuieşti şi te poţi manifesta liber.