Parliamentary debates

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

Misiunea de evaluare a partenerilor noştri financiari internaţionali, care s-a încheiat zilele acestea, a fost un real succes, confirmând progresele înregistrate de ţara noastră pe calea consolidării economice, fapt ce nu a putut fi contrazis nici chiar de către preşedintele Traian Băsescu.

Faptul că ne aflăm sub această monitorizare internaţională nu a fost opţiunea USL-ului, cu atât mai puţin a Partidului Naţional Liberal. Reafirm acest lucru pentru că mulţi dintre comentatorii de pe scena politică uită acest lucru atunci când critică măsurile convenite de către Guvern şi reprezentanţii FMI, doar de dragul de a fi în antiteză.

Nu-mi amintesc vreo misiune a FMI din anii 2011-2012 în care, la final, şeful ei să felicite Guvernul pentru rezultatele economice bune obţinute în ultimele luni. Cei care au urmărit declaraţiile de final şi sunt de bună-credinţă, au putut remarca că optimismul manifestat de către doamna Andrea Schaechter, şefa delegaţiei FMI, are la bază o analiză atentă, prin care a demonstrat că România se află pe drumul cel bun, că există din partea Guvernului deschidere şi un angajament ferm pentru a continua efortul de relansare economică şi de menţinere a deficitului bugetar în limitele convenite.

Principala preocupare guvernamentală a Partidului Naţional Liberal a fost să gândească măsuri economice şi fiscale prin care să repornească economia şi să ajute mediul de afaceri. Măsurile prezentate încă de anul trecut de către miniştrii liberali, şi anume reducerea CAS-ului cu 5% la angajator şi neimpozitarea profitului reinvestit, au fost primite acum de către partenerii noştri financiari internaţionali cu mult mai multă încredere, pentru că există un fundament solid care să permită aplicarea acestora.

Faptul că încasările la bugetul de stat pentru luna ianuarie au un grad de realizare de 106,57%, iar încasările din TVA, din accize şi din impozitul pe profit au depăşit cu mult valorile înregistrate în perioada similară a anului precedent, au fost argumente importante care au convins partenerii de discuţii că măsurile de relaxare fiscală propuse de către Guvern nu vor afecta indicatorii macroeconomici vitali pentru stabilitatea economiei româneşti.

Cele două măsuri liberale ce urmează să intre în vigoare începând cu 1 iulie 2014, pornesc de la cel puţin două realităţi, recunoscute chiar de către şefa misiunii FMI: România are una dintre cele mari poveri fiscale privind impozitarea muncii, iar pentru crearea de noi locuri de muncă este nevoie de reducerea acesteia.

Faptul că am ajuns în acest punct, în care partenerii noştri internaţionali acceptă să aibă o discuţie cu reprezentanţii Guvernului pe aceste două măsuri, reprezintă un pas înainte şi demonstrează că trendul pozitiv de creştere economică de 2,8% pentru anul trecut nu este unul artificial, ci are la bază reforme economice structurale importante.

De aceea, am convingerea că până în aprilie, când delegaţia FMI va reveni în România pentru a analiza situaţia şi a discuta pe marginea metodologiilor de aplicare pentru cele două măsuri, eforturile guvernamentale se vor intensifica în direcţia menţinerii şi consolidării avantajului economic obţinut până în prezent, iar cele două obiective fixate vor deveni operaţionale începând cu 1 iulie 2014.