Parliamentary debates

Domnul Marian Enache:

"IMM-urile - motorul economiei contemporane"

Declaraţia politică se referă la situaţia întreprinderilor mici şi mijlocii, la activitatea acestora, aşa cum poate fi ea privită la nivel naţional, cât şi la nivelul localităţilor care constituie Colegiul uninominal nr. 8 din judeţul Neamţ. Importanţa acestora în ansamblul economiei naţionale este datorată potenţialului de a participa la crearea produsului intern brut, la dezvoltarea exporturilor, precum şi la crearea de noi locuri de muncă.

Strategia Europa 2020, care vizează dezvoltarea durabilă a economiei Uniunii Europene şi creşterea competitivităţii acesteia raportat la Statele Unite ale Americii şi China, se bazează în mare măsură pe dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii. Având în vedere faptul că IMM-urile reprezintă 99,8% din totalul firmelor ce îşi desfăşoară activitatea în Uniunea Europeană, totalizând peste 20 de milioane de firme, această orientare devine necesară. IMM-urile sunt responsabile pentru crearea a aproximativ 65% din totalul locurilor de muncă din UE, un număr de aproximativ 86 de milioane de oameni. Crearea unui mediu de afaceri prielnic pentru întreprinderile mici şi mijlocii, facilitarea accesului acestora la finanţare, asigurarea unui cadrul legal favorabil, toate acestea au fost considerate măsuri necesare pentru ieşirea din criză a Uniunii Europene.

Comparativ cu ţările UE, România, din punct de vedere al IMM-urilor, se află la mijlocul clasamentului, rezultatele studiilor efectuate despre acest subiect fiind îngrijorătoare. Raportat la populaţie, România are un număr subdimensionat de întreprinderi active economic, ce se exprimă într-o densitate a IMM-urilor scăzută, de numai 56% din media europeană. Mai exact, în România, sunt 24 întreprinderi mici şi mijlocii la mia de locuitori, în timp ce media europeană este de 50-56 de IMM-uri la mia de locuitori. Per total, acestea ajung la un număr de aproximativ 500.000 de întreprinderi distribuite neuniform în cele opt regiuni de dezvoltare. Aceste date ar trebui să constituie un serios semnal de alarmă şi să folosească ca şi punct de plecare pentru o nouă abordare a politicilor generale de dezvoltare, prin intermediul unei orientări spre antreprenoriat şi inovare, cât şi prin includerea IMM-urilor ca sector transversal în cadrul strategiilor de industrializare şi competitivitate ale României.

Atunci când vorbim exclusiv de situaţia din România, Raportul Fundaţiei Post-Privatizare privind sectorul IMM din România, ediţia 2013, evidenţiază situaţia economică actuală ce se caracterizează atât prin dezechilibre microeconomice la nivelul economiei reale, cât şi printr-un echilibru macroeconomic precar, echilibru ce a apărut ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală introduse de Guvern, suprapuse peste efectele crizei. Măsurile luate în ultimii ani de către stat pentru a asigura o stabilitate macroeconomică, primul exemplu fiind majorarea TVA, a avut consecinţe negative pe termen scurt asupra mediului de afaceri. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii a fost unul dintre cele mai afectate. Microîntreprinderile şi firmele mici, în special, nu au putut face faţă presiunilor fiscale, mii de întreprinderi declarând faliment. Printre cele mai mari probleme cu care se confruntă sectorul de IMM-uri se află reducerea investiţiilor străine, structura actuală a capitalului din sectorul bancar, măsurile guvernamentale de reformă bugetară şi structurală, sistemul de taxe şi impozite, lipsa personalului calificat, cât şi concurenţa reprezentată de către firmele mari.

Începând cu anul 2014, prim-ministrul Victor Ponta a anunţat o serie de programe menite a veni în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii şi al antreprenorilor. Programele care vor intra în vigoare sunt:

Programul "Tinerii întreprinzători" - tinerii cu vârsta de până la 35 de ani vor beneficia de finanţare nerambursabilă de 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, însă nu mai mult de 10.000 de euro. Bugetul total al proiectului este de 21 milioane de lei. Instituţia - Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.

"Programul de stimulare a femeilor manager" - Acest program constă în alocarea financiară nerambursabilă de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate, însă nu poate depăşi suma de 41.500 lei/beneficiar. Bugetul total al programului este de 500.000 lei.

Programul "Start" - Acest program oferă acces la finanţare tinerilor întreprinzători de maximum 80% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar. Bugetul alocat proiectului este de 13 milioane de lei.

"Programul de dezvoltare pentru IMM-uri" - Programul presupune finanţare pentru dezvoltarea şi modernizarea activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor pe piaţă. Finanţările vor fi nerambursabile şi de maximum 80% pentru microîntreprinderi, 70% pentru întreprinderile mici şi 60% pentru întreprinderile mijlocii, cu o valoare maximă de 80.000 lei/beneficiar. Bugetul pentru acest proiect este de 18 milioane de lei.

Situaţia din judeţul Neamţ este una dificilă din punctul de vedere al întreprinderilor mici şi mijlocii. Doar 12% din totalul IMM-urilor din România sunt înmatriculate în Regiunea Nord-Est, comparativ cu Regiunea Bucureşti-Ilfov, unde procentul este de 18%. Acest lucru demonstrează corelaţia între gradul de dezvoltare economică şi iniţiativele antreprenoriale, scoţând în evidenţă faptul că în regiunile în care mediul de afaceri este mai consolidat, se vor pune bazele unor noi IMM-uri, ce vor avea efect de multiplicare şi creştere.

Referindu-mă la gradul de dificultate pe care antreprenorii nemţeni îl întâmpină în vederea punerii bazei unei noi întreprinderi, rapoartele realizate pentru anul 2013 demonstrează sprijinul redus faţă de aceştia. Un exemplu ar fi statistica realizată de Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Neamţ, care arată depunerea a 83 de proiecte, dintre care 39 vizau achiziţii independente şi 44 de investiţii pentru construcţii-montaj. În cele din urmă, doar 35 de proiecte au fost aprobate. Paleta de activităţi este diversificată, vizând atât activităţi de producţie, cât şi prestările de servicii în mediu rural.

Regiunea de dezvoltare Nord-Est are una dintre cele mai mici densităţi a IMM-urilor raportat la numărul de locuitori. Colegiul 8 Neamţ, pe care îl reprezint, este unul predominant rural. Dezvoltarea mediului de afaceri în zonele rurale a fost şi este o prioritate atât pentru Guvernul României, cât şi pentru Uniunea Europeană. Acest deziderat este de neimaginat fără sprijinirea şi încurajarea întreprinzătorilor şi a IMM-urilor din zonele rurale.

Pentru a fi realişti, trebuie specificat că măsurile anunţate de Guvern nu vor rezolva peste noapte problemele întreprinderilor mici şi mijlocii. Aceste programe reprezintă paşi necesari, dar nu suficienţi. Problemele IMM-urilor sunt diversificate şi nu se limitează la surse de finanţare. Acest set de măsuri trebuie să fie considerate un prim pas, deoarece dacă sectorul IMM-urilor este un barometru de măsurare a performanţelor mediului de afaceri, se pare că este loc şi de mai bine.

Atenţia acordată IMM-urilor trebuie să treacă de nivelul promisiunilor şi să devină un sprijin real. România trebuie să se înscrie în strategia economică europeană, să îndeplinească obiectivele de funcţionabilitate a mediului de afaceri, de încurajare a tinerilor antreprenori, de stimulare a inovaţiei şi a cercetării. Este momentul ca sprijinul declarativ să se manifeste în efecte reale.