Parliamentary debates

Domnul Daniel Florea:

"Independenţa tinerei generaţii"

Asistăm în ultima vreme la conturarea din ce în ce mai clară a unui fenomen cu mari implicaţii sociale atât la nivel naţional, dar şi la nivel european.

Astfel, studii sociale realizate în 28 de ţări europene arată că procentul de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani care locuiesc încă cu părinţii lor a crescut la 48% (36,7 de milioane) până în 2011, în tandem cu nivelurile de privaţiuni şi şomaj, care s-au accentuat pe parcursul a cinci ani de criză economică.

Aproape jumătate dintre tinerii adulţi din Europa trăiesc cu părinţii lor, indicând un nivel record de dependenţă, cu implicaţii sociale şi demografice sumbre pentru continent, sugerează noi date ale aceluiaşi studiu.

Puţine ţări sunt imune la acest fenomen care nu afectează doar ţările mediteraneene împovărate de datorii. Cifrele indică creşteri importante ale numărului de tineri de peste 20 de ani care locuiesc cu părinţii în ţări precum Suedia, Danemarca, Franţa şi Austria. În Italia, aproximativ 79% dintre adulţii tineri locuiesc alături de părinţi.

Cu toate acestea, ţări precum Marea Britanie, Olanda, Germania şi Irlanda au înregistrat în aceeaşi perioadă scăderi ale numărului de tineri aflaţi în această situaţie, iar în Marea Britanie numărul acestora a scăzut de la 30% la 26%.

Astfel, aceste date subliniază situaţia dificilă a tinerei generaţii, mai bine educată decât cea a strămoşilor, însă condamnată la perspective mai sumbre decât generaţia părinţilor.

Într-un continent aflat în curs de îmbătrânire, fenomenul tot mai accentuat al adulţilor care trăiesc alături de părinţi a generat temeri cu privire la ratele natalităţii şi la cele demografice. Tendinţa de dependenţă de părinţi, susţine acelaşi studiu, nu poate fi explicată doar prin creşterea numărului de persoane care studiază pentru o perioadă mai mare a vieţii, în condiţiile în care milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani trăiesc în aceeaşi casă cu părinţii.

Europa este un spaţiu în care obiectivul este promovarea respectului valorilor fundamentale, spaţiul în care ei trăiesc, studiază şi lucrează. Instituţiile care gestionează acest spaţiu li se par, în anumite cazuri, departe de realitatea cotidiană. Continuarea proiectului comunitar, perspectiva extinderii UE depind în mod neechivoc de adeziunea şi implicarea tinerilor.

Formarea unei tinere generaţii şi a unui om nou însufleţit de idealurile nobile ale contemporaneităţii, cu un orizont cultural sunt şi trebuie să rămână unele din sarcinile principale ale României de azi.

Din acest punct de vedere, investiţia în tânăra generaţie constă în promovarea de politici şi acţiuni la nivel naţional, dar şi la nivel european.