Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Ştefan Lăpădat. Va urma domnul deputat Ioan Timiş.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Domnul Corneliu Ciontu:

Mă scuzaţi puţin. Domnii deputaţi Ioan Onisei şi Vasile Nistor au depus la secretariat.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Declaraţia mea are titlul "Europa trebuie să ştie cine suntem".

Interesele financiare ale unor firme din ţară şi din străinătate, căutătorii de comori, dotaţi cu aparatură modernă pentru descoperirea metalelor, indivizi ce construiesc vile, moteluri, hoteluri piscine şi administraţiile publice locale incompetente încalcă cu bună ştiinţă Legea patrimoniului naţional, distrugând acele izvoare istorice spirituale şi materiale care atestă vechimea, continuitatea şi unitatea neamului românesc în spaţiul carpato - danubiano - pontic.

Vă rog să-mi permiteţi argumentarea celor afirmate în scopul de a preveni şi stopa urmările nefaste pentru scrierea corectă a istoriei poporului român.

Sub auspiciile Ministerului Culturii şi Cultelor, Direcţia de arheologie, Comisia de arheologie şi Comisia monumentelor istorice au avizat amenajarea unui spaţiu de agrement în situl arheologic Histria pentru firma duty free care distruge tumuli funerari - morminte antice din perioada greacă - după ce în prealabil domnul Răzvan Theodorescu afirmase că "numai pe calea justiţiei aceşti huligani pot fi opriţi".

Aprobarea tacită a Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi a Academiei Române, continuă şi în cazul concesiunii aprobate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, a exploatării minereurilor auro-argintifire din perimetrul Roşia Montană din judeţul Alba - Societatea Comercială "Roşia Montană Gold Corporation" S.A., conform Hotărârii de Guvern nr. 458/10 iunie 1999.

Ca atare, tezaurele arheologice dacice şi romane vor dispărea, valorile etnografice, de asemenea, şi nu mai vorbim de consecinţele nocive pentru mediu şi de privaţiunile economice şi sociale la care vor fi supuşi localnicii. În acest caz este salutară moţiunea "Roşia Montană" iniţiată de Grupul parlamentar al P.R.M.

Sub protecţia Legii fondului funciar, ţăranii din localitatea Sarmizegetusa cultivă cereale în incinta complexului arheologic a fostei capitale a provinciei Dacia Romană. Aceeaşi situaţie se constată în castrele PRAETORIUM din localitatea Racoviţa şi Bratovoeşti din aceeaşi localitate, ultimul fiind şi depozit de gunoaie - judeţul Vâlcea- Depresiunea Loviştei.

În judeţele Harghita şi Covasna, indiferenţa şi sfidarea autorităţilor locale şi a Ministerului Culturii şi Cultelor au permis dinamitarea cetăţilor dacice de la Jigodin, din judeţul Harghita, şi de la Păuleni, pentru construirea de vile şi alte amenajări. Săpăturile din acelaşi judeţ, de la Şoimeni - Ciomortan, unde sunt vestigii tracice, au fost tendenţios sistate. Aceeaşi atitudine se reflectă în micşorarea sau dispariţia secţiilor de arheologie de la cele şapte muzee din cele două judeţe în Harghita şi Covasna. În schimb, sunt valorificate piesele de patrimoniu culturale şi istorice secuieşti şi maghiare.

Şi în judeţul Mehedinţi, nepăsarea şi justificarea lipsei de fonduri lasă degradării Piciorul podului lui Traian, castrele militare de la Drobeta Turnu Severin şi Hinova, termele romane, cu toate că anul 2003 a fost declarat de către UNESCO "Anul Traian".

Cu regret trebuie să reamintesc că nici vestigiile medievale nu stau mai bine. Aniversarea a 500 de ani în anul 2004 de la decesul lui Ştefan cel Mare este întâmpinată de bălăriile şi gunoaiele din cetatea de scaun a Sucevei.

Cetatea Severinului, fostă reşedinţă a Băniei, şi altele din Moldova, la care se adaugă castelele din Transilvania, au aceeaşi soartă.

La Congresul al II-lea de dacologie desfăşurat la Bucureşti în perioada 15 - 18 august 2001, dedicat aniversării a 2045 de ani de la moartea primului rege al dacilor, Burebista, cetăţeanul american de origine română, Napoleon Săvescu, doctor în istorie, afirma: "Poporul nostru are nevoie de o istorie corectă, dreaptă, cinstită, care să-l reprezinte într-un moment când toate popoarele lumii se luptă să-şi găsească rădăcini cât mai adânci în istorie. Aceste rădăcini, poporul nostru le are şi este păcat să nu şi le pună în valoare".

Ne luptăm de mulţi ani să intrăm în Europa când spaţiul carpato-danubiano-pontic reprezintă de fapt vatra Europei, iar locuitorii acestui spaţiu au fost strămoşii celor care au început să populeze Europa.

Argumentul cel mai plauzibil, de ultimă oră, îl constituie descoperirea de către un grup de speologi români a rămăşiţelor unui om în Peştera cu oase din Sud - Vestul Munţilor Carpaţi, a căror vechime a fost stabilită de cercetătorii de la Universitatea Washington din Saint Louis, la peste 30.000 de ani, fiind declarată cea mai veche fosilă a unui om din epoca modernă cunoscută până în prezent, botezat de speologii din Cluj-Napoca cu numele de "Ion".

Ca să intrăm în Europa, trebuie să ştim cine suntem!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.