Parliamentary debates

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul domnului Mircia Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Legea privind o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, în folosul dezvoltării copiilor".

Aşadar, iată că împreună am reuşit să adoptăm o lege care se dovedeşte a fi foarte bună în ceea ce priveşte copiii, nemulţumeşte comercianţii, dar sperăm că, în cel mai scurt timp, datele statistice să fie modificate în sensul că vor fi pentru sănătatea copiilor.

Am pregătit mai multe statistici care arată ce se întâmplă acum şi sperăm ca până la urmă, atât părinţii, cât şi copiii şi dascălii să înţeleagă că este nevoie de această lege.

Vă mulţumesc.

(Declaraţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de şedinţă).

Legea privind alimentaţia sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial al României. În sarcina ministerului pe care îl conduceţi a rămas redactarea listei cu alimentele nesănătoase care nu pot fi vândute în creşe, grădiniţe, şcoli şi licee care ar urma să fie legiferată printr-un ordin al ministrului.

Consumul excesiv de alimente nesănătoase, bogate în sare, zahăr şi grăsimi, de către copii conduce la acumularea în greutate peste creşterea optimă şi favorizează apariţia unor boli de nutriţie. Obezitatea reprezintă o problemă mondială, afectând, în prezent, sute de milioane de oameni de pe toate continentele. În urma prelucrării datelor din 79 de ţări, experţii estimează că în lume există, în prezent, aproximativ 22 milioane de copii obezi, cu vârstă mai mică de 5 ani.

În România, datele confirmă un procent de 35 la sută în populaţia sub 16 ani, anul trecut fiind raportată o creştere a obezităţii copilului de 8%, iar peste 90% dintre aceşti copii au şanse mari să devină viitori adulţi obezi, având un risc crescut pentru a dezvolta boli cardiovasculare (infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatii), diabet etc., ceea ce implică creşterea cheltuielilor bugetare în sistemul sanitar din România.

Conform datelor Studiului de Evaluare a Stării de Nutriţie (The National Health and Nutrition Examination Study - NHANES) iniţiat în 1963 în Statele Unite ale Americii, se constată că până în 1995 numărul cazurilor de obezitate s-a dublat, crescând cu 54% la copiii cu vârstă cuprinsă între 6 şi 11 ani şi cu 40% la grupa de vârstă 12-17 ani. Conform datelor, la sfârşitul mileniului, 32% din copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 14 ani erau supraponderali, iar 14% din copiii cu vârsta între 6 şi 11 ani şi 11% din cei cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 ani erau obezi.

Programul Naţional de Supraveghere a Stării de Sănătate din Anglia a relevat că frecvenţa copiilor supraponderali a crescut în ultimele decenii de la 7,3% la 15%.

În Canada, în perioada 1970-1990 s-a înregistrat o creştere a frecvenţei obezităţii copilului şi adolescentului cu 43%.

Conform datelor Centrului Naţional Chinez de Statistică Medicală, frecvenţa obezităţii a crescut la preşcolarii din această ţară cu 10% pentru sexul masculin şi 8,7% pentru cel feminin. În Coreea de Sud, în ultimii 18 ani, frecvenţa obezităţii copilului şi adolescentului a crescut la cote alarmante, astfel încât în zona centrală a Seulului se remarcă o mărire a acesteia de 3,2 ori la sexul feminin şi de 4,6 ori la cel masculin.

România trebuie să facă toate demersurile necesare pentru ca viitorul copiilor să fie altul decât cel din statistici.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.