Parliamentary debates

Doamna Raluca Surdu:

Prin intermediul declaraţiei mele politice de astăzi doresc să evidenţiez necesitatea schimbării legislaţiei care reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale din România în sensul în care să existe două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor.

Revenirea la alegerea primarilor în două tururi este o prioritate pentru PNL şi, mai mult de atât, este o necesitate pentru democraţia din România.

În primul rând, se impune o întrebare cât se poate de firească: dacă pentru cea mai importantă funcţie din statul român, şi anume poziţia de şef al statului, se organizează două tururi de scrutin, de ce acest lucru nu se întâmplă şi în cazul primarilor?

Într-un peisaj politic precum cel din România, consider că avem nevoie cât mai repede de o legislaţie care să înlăture orice fel de incertitudine şi să asigure românilor ideea că vor fi conduşi de primari care se bucură de o susţinere majoritară din partea comunităţii pe care vor să o conducă. Spre exemplu, un edil ales cu un scor de 25% sau maximum 30%, aşa ştim că s-a întâmplat în multe cazuri în 2012, şi probabil aşa se va întâmpla şi în 2016 dacă nu renunţăm la ideea alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, putem spune că este lipsit de legitimitate. Cu o legitimitate scăzută, este slăbită şi autoritatea pe care respectivul primar o va avea în faţa electoratului.

Propunerea ca primarii să fie aleşi într-un singur tur este una care ştim bine că oferă un avantaj uriaş primarilor aflaţi în funcţie. Actuala lege consider că poate favoriza un soi de monopol al unui anumit partid politic. Sunt clar dezavantajaţi ceilalţi competitori, care nu beneficiază de un mecanism politic performant, dar care au în schimb un program politic consistent pentru electorat. De ce să nu aibă cu toţii premise egale?

De asemenea, ştim la fel de bine că mulţi primari în funcţie sunt deja erodaţi din punct de vedere al imaginii sau al autorităţii pe care o mai au şi par şi incapabili să mai poată contribui în vreun fel la modernizarea şi dezvoltarea comunităţilor pe care le conduc. Această situaţie în care mulţi primari sunt contestaţi de o mare parte din populaţie şi, de asemenea, se confruntă cu serioase probleme de imagine sau de altă natură se poate remedia doar prin revenirea la sistemul în care primarii să fie aleşi în două tururi de scrutin. Un candidat cu proiecte consistente pentru respectiva comunitate pare, din start, pierzător în faţa unui primar în funcţie deja de câteva mandate, şi astfel electoratul poate pierde ocazia să cunoască o îmbunătăţire a condiţiilor din cadrul respectivei localităţi.

Unul din argumentele de forţă invocat de cei ce susţin că alegerea primarilor într-un singur tur reprezintă şi o economie la bugetul de stat este, din punctul meu de vedere, o problemă cât se poate de falsă. În realitate, cifrele spun cu totul altceva. De exemplu, potrivit informaţiilor publice, în iunie 2012 Guvernul a alocat aproximativ 100 de milioane de lei pentru organizarea scrutinului de la nivel local, suma care a fost cu o treime mai mare decât la alegerile locale din 2008, care s-au desfăşurat în două tururi de scrutin şi pentru care executivul de atunci a cheltuit doar 66 de milioane de lei.

În concluzie, întrebarea pe care o am faţă de cei care susţin cu vehemenţă alegerea primarilor dintr-un singur tur este următoarea: vrem o restartare adevărată, consistentă, în politica românească şi în administraţia locală din România, care să fie în interesul direct al cetăţenilor, sau vrem să continuăm în acelaşi mod care, privind în ansamblu, pare să fie unul incompatibil cu dezvoltarea şi modernizarea comunităţilor locale? Românii au demonstrat, incontestabil, în 16 noiembrie, că vor o altfel de politică, vor să fie conduşi de politicieni cu viziuni noi, cu altfel de atitudini.