Parliamentary debates

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"România, «stat - far» al francofoniei"

România reprezintă unul dintre partenerii cei mai fideli principiilor francofoniei, dar şi un membru activ în îndeplinirea obiectivelor globale ale Organizaţiei Internaţioanle a Francofoniei. Faptul că în 2014 s-a înfiinţat la Bucureşti Biroul Regional OIF pentru Europa Centrală şi de Est constituie o recunoaştere implicită a rolului ţării noastre în valorificarea utilizării şi influenţei limbii franceze, în contextul diversităţii lingvistice şi culturale, în contribuţia la consolidarea guvernanţei democratice, a drepturilor omului, a statului de drept, a rolului societăţii civile, în contribuţia la creşterea durabilă şi incluzivă care favorizează bunăstarea populaţiei.

România este ţara în care francofonia reprezintă o stare de spirit, ataşamentul la valorile francofone constituind o opţiune istorică, ce vine din tradiţia noastră culturală de sorginte francofonă. Acest fapt a fost dovedit, o dată în plus, vineri, 20 martie, când, în mod tradiţional, la Suceava, ca în multe alte oraşe din România, au loc manifestări dedicate Zilei internaţionale a francofoniei. A fost al IV -lea an consecutiv când la Biroul Francez din cadrul Casei Prieteniei Suceava am organizat un regal al francofoniei, invitatul special al acestei ediţii fiind profesorul Michel Francard de la Universitatea Louvain (Belgia), special venit în România pentru acest eveniment. Cu acest prilej s-a lansat şi un nou volum intitulat "Francophilophonie Roumaine - une réalité ŕ vivre (repčres et essais)", autori Sanda-Maria Ardeleanu şi Mariana Şovea, în cadrul marelui proiect cultural Francofonia românească. Restitutio, care îşi propune publicarea unor autori români de expresie franceză şi readucerea în atenţia publicului tânăr din spaţiul românesc a operelor unor intelectuali români francofoni şi francofili. Amintesc faptul că Raportul Jacques ATTALI, publicat în 2014, menţionează că România se află în rândul ţărilor francofilofone, ca o recunoaştere a personalităţilor francofone formate în spiritul limbii şi al culturii franceze (diaspora francofonă, români formaţi în sistemul francez - liceu francez, schimburi universitare, diplomă franceză, elitele francofone).

Putem afirma astăzi că România este un "stat-far" al francofoniei în Europa Centrală şi Orientală. Până în anul 2000, franceza a fost prima limbă străină. Astăzi, 22% dintre elevii români învaţă franceza ca prima limbă străină, iar 65% o studiază ca a doua limbă străină. Avem 29 licee bilingve francofone, 115 filiere francofone în universităţile româneşti. Mai mult, Colegiul juridic, cu diplomă dublă alături de Paris 1, formează jurişti care îşi găsesc locuri de muncă în România, dar şi în Comisia Europeană. Alte diplome duble sunt oferite de Facultatea de Ştiinţe Politice şi de Institute Politehnice. Raportul ATTALI indică faptul că jumătate din membrii Guvernului vorbesc franceza curent, ca şi 75% dintre diplomaţii români. În plan simbolic şi cultural, limba franceză şi valorile francofone corespund unui ideal de civilizaţie pe care România şi l-a însuşit încă de la început.

Totodată, trebuie să privim francofonia ca pe o şansă, în contextul în care, mai mult decât alte companii, cele franceze oferă un cadru educaţional pentru tinerii noştri. Formarea în limba franceză, parteneriate între şcoală/universitate şi angajatori au devenit deja o practică curentă. De aceea, aşteptăm o implicare crescută în dezvoltarea învăţământului dual în România, în lărgirea colaborărilor cu efecte în formarea specialiştilor români şi a cadrelor didactice de specialitate. Descopăr, an de an, dascăli formatori în ale francofoniei care se remarcă prin dedicaţie, pasiune şi un impresionant bagaj de informaţii. Ce lipseşte? Un plus de susţinere din partea unităţilor de învăţământ, dar şi a comunităţii locale şi, poate, o mai eficientă solidaritate generată de şi prin instituţiile şi organismele francofone. Profesorii de franceză din România constituie un rezervor de valori şi energii, încă insuficient cunoscut şi valorificat.

Fără doar şi poate, cred într-o revenire a limbii franceze, ca prima limbă străină în România. Eforturile mele, atât în cadrul francofoniei parlamentare, cât şi în activitatea mea de zi cu zi, la catedră, urmăresc "reinstaurarea" bunelor tradiţii francofone în întreg spaţiul românesc. Pentru aceasta, vă transmit că nimic nu e prea mult, şi îmi fac o datorie de suflet din a vorbi franţuzeşte la toate reuniunile oficiale, din a aminti mereu că România este un tărâm francofilofon, din a încuraja tinerii să studieze în franceză, din a aduce la suprafaţă valorile francofoniei româneşti şi francofilia unor mari personalităţi române, din a promova limba franceză ca limbă necesară în ocuparea unor locuri de muncă atât în ţară, cât şi în străinătate, din a valorifica folosirea şi influenţa limbii franceze, într-un context de diversitate lingvistică şi culturală.