Parliamentary debates

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Noul ROFUIP şi combaterea violenţei în şcoli"

Pe 13 ianuarie 2015, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 5115 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP). Noul ROFUIP va intra în vigoare chiar începând cu zilele următoare şi se va aplica la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ de stat, particular şi confesional.

În acest sens, săptămâna trecută, la Palatul Parlamentului a avut loc Dezbaterea intitulată "Aplicarea în unităţile de învăţământ preuniversitar a noului Regulament-cadru de organizare şi funcţionare", organizată de Comisia de educaţie a PNL Sector 2 şi OF a PNL Sector 2, la care au participat peste 90 de cadre didactice, profesori, directori de unităţi de învăţământ, inspectori şcolari, reprezentanţi ai MEN.

După cum ştiţi, ROFUIP a stârnit controverse, aprecieri, dar şi nemulţumiri în rândul tuturor părţilor implicate: elevi, părinţi, profesori... ROFUIP este un document care, în opinia generală, nu ar trebui să conţină formulări discutabile, fiind instrumentul care ar putea crea mediul normal şi sănătos pentru buna funcţionare a sistemului de educaţie, grav "rănit" în ultimii ani. Printre principale aspecte de noutate prevăzute în acest regulament se află şi cele care vizează siguranţa elevului şi combaterea violenţei în şcoală.

Problema ridicată de mine în cadrul dezbaterii vine după ce, chiar la finalul anului trecut, supuneam atenţiei dumneavoastră, stimaţi colegi, Raportul UNICEF conform căruia România se află pe primul loc într-un clasament al violenţei în şcoli, având cei mai violenţi elevi cu vârsta cuprinsă între 11 şi 15 ani dintre toate statele lumii civilizate. Noul Regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar ar fi trebuit să vină cu o serie întreagă de soluţii clare, bine ancorate în realitatea şcolii, care să contribuie la rezolvarea acestei grave probleme de sistem. Aş vrea aici să fac o precizare: Ministerul Educaţiei nu a făcut public un raport statistic asupra cazurilor de violenţă în şcoală în ultimii doi ani, iar una din cauze este şi faptul că directorii de şcoli protejează imaginea unităţilor pe care le conduc, preferând să nu înregistreze cazurile mai puţin grave sau izolate de violenţă, iar inspectoratele şcolare se rezumă la a centraliza raportările şcolilor pentru a le transmite mai departe forului superior. Vorbim aici în special de acele cazuri care intră în competenţa poliţiei sau care răzbat în mass-media.

Stabilirea de către fiecare unitate de învăţământ a cel puţin unui semn distinctiv pentru elevi şi comunicarea acestora Poliţiei şi Jandarmieriei din judeţul respectiv, existenţa unei Comisii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în fiecare şcoală, care să adopte anual un Plan operaţional al unităţii şcolare privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar, stipularea actelor de violenţă ce pot fi săvârşite în şcoli sunt o serie de măsuri bune pe care le regăsim în noul ROFUIP, dar ele sunt încă formulate vag, fără a se insista asupra obligativităţii măsurilor care se pot lua în acest sens. Ba, mai mult, prevederile noului regulament ridică o nouă problemă care ar putea apărea în sistem: nu toţi profesorii şi managerii şcolari sunt formaţi în direcţia prevenirii şi combaterii violenţei şcolare, iar consilierii psihologi au alocaţi, în realitate, un număr de 1000-1500 de elevi, deşi OMECTS nr. 5555/2011 prevedea un număr de 400 de preşcolari sau 800 de elevi la un consilier şcolar, prin urmare, aceste comisii devin pur formale şi monitorizează doar efectele, nu şi cauzele producerii fenomenului de violenţă.

În acest context, am ridicat, săptămână trecută în cadrul dezbaterii, problema nevoii completării acestui Regulament cu introducerea unor puncte care să includă proiecte sau parteneriate ale şcolilor cu instituţiile abilitate şi cu autorităţile locale, implicarea activă a părinţilor şi elevilor, campanii de conştientizare şi informare în rândul profesorilor, elevilor şi părinţilor, sesiuni de formare/abilitare a cadrelor didactice, a managerilor şi a inspectorilor şcolari în vederea profesionalizării comisiilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei din fiecare şcoală. Totodată, am insistat pe nevoia respectării legilor deja existente în acest domeniu, la unele dintre ele fiind chiar iniţiator: Legea nr.29/2010 pentru modificarea Legii nr.35 /2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ şi Legea nr.25/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Având în vedere concluziile discuţiilor purtate cu cadrele didactice prezente la evenimentul organizat la Palatul Parlamentului şi gravitatea fenomenului violenţei în rândul elevilor care ne este adusă la cunoştinţă, din păcate şi paradoxal, de statisticile marilor organizaţii internaţionale, vă propunem, stimaţi colegi, corelarea prevederilor din ROFUIP cu Strategia anticorupţie în educaţie şi cu cele două coduri etice - al profesorului şi al elevului care, deşi întârzie să apară, ar putea da o greutate mai mare instrumentelor deja prevăzute, dar şi un cadru propice eficientizării prevenirii şi combaterii violenţei în rândul elevilor, oferind o mai mare responsabilitate tuturor celor implicaţi în sistemul de educaţie românesc.