Parliamentary debates

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Inconştienţa la volan ucide!"

Potrivit datelor prezentate la lansarea campaniei "Decada acţiunii pentru siguranţa rutieră 2011 - 2020", peste 1,3 milioane de oameni mor în accidente rutiere, iar alte 50 de milioane suferă traume fizice şi psihice de pe urma acestor accidente.

România se află pe primele locuri în Uniunea Europeană ca număr al deceselor survenite în urma accidentelor rutiere, deşi procentul de şoferi din totalul populaţiei ţării este cel mai redus de pe continent.

Îngrijorător este faptul că principalele cauze care concură la această statistică sunt teribilismul, lipsa de experienţă, viteza excesivă sau procedura mult prea uşoară şi, desigur, lacunară, de desfăşurare a examenului pentru acordarea permisului de conducere.

În fiecare an, la data de 17 noiembrie, se comemorează "Ziua Mondială a victimelor accidentelor rutiere", dată la care organizatorii şi autorităţile decidente urmăresc conştientizarea de către participanţii la trafic a impactului social şi a costurilor de orice fel pe care le presupun accidentele rutiere, subliniind în special riscurile la care sunt expuşi conducătorii tineri.

Sensibilizarea tuturor participanţilor la trafic cu privire la respectarea normelor legale din domeniul rutier ar trebui să fie în directă proporţie cu mediatizarea consecinţelor şi costurilor mari care trebuie plătite în caz de ignorare a obligaţiilor legale.

Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2013 privind siguranţa rutieră ne aminteşte că este imperios necesar ca legile din domeniul rutier să fie aplicate şi consolidate pretutindeni, deoarece există un studiu la nivel mondial care insistă asupra faptului că, în lipsa unor măsuri concludente necesare şi utile, până în 2030, accidentele rutiere vor ocupa locul 5 în topul cauzelor principale ale deceselor.

În ultima perioadă, în România, s-a manifestat un interes sporit din partea factorilor de decizie cu privire la înăsprirea legislaţiei rutiere, în special în domeniul sancţionator, având ca drept scop responsabilizarea într-un ritm mai accelerat a conducătorilor auto.

În aceeaşi ordine de idei, menţionez că pe lângă cauzele de acum obişnuite ale accidentelor de circulaţie, în România s-au mai remarcat o serie de cauze grave care au demascat lipsuri evidente în procedura de acordare a permiselor auto, în metodologia de examinare a persoanelor care doresc să devină conducători auto, precum şi în domeniul testării psihologice şi medicale periodice a celor care doresc să devină sau sunt conducători de autovehicule.

Din păcate, dacă în ceea ce priveşte infrastructura deficitară, actualul guvern a început să amelioreze situaţia de fapt, în ceea ce priveşte componenta umană, anume, educaţia participantului la trafic, încă se mai cer depuse eforturi de conştientizare a faptului că respectul faţă de ceilalţi participanţi la trafic este soluţia optimă pentru a reduce semnificativ numărul evenimentelor rutiere cu capacitate tanatogeneratoare.

De asemenea, sunt de acord cu modificările propuse de Ministerul de Interne în schimbarea Codului Rutier, modificări precum: creşterea amenzilor şi a perioadei de suspendare a permisului, scăderea limitelor de depăşire a vitezei legale, precum şi montarea de camere video la trecere cu nivel de cale ferată, operatorii C.F.R. fiind obligaţi să anunţe poliţia la fiecare abatere.

Dragi colegi, nu pot decât să susţin activitatea organizaţiilor neguvernamentale, care iniţiază campanii de conştientizare a riscului ignorării dispoziţiilor legale în domeniul rutier. Alături de aceste campanii, înăsprirea regimului sancţionator poate constitui o soluţie optimă care să conducă la scăderea accelerată a evenimentelor rutiere cu victime.