Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2013
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.149/2013
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2013 |
Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2013
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.157 | Răzvan-Ionuţ Tănase - declaraţie politică: "Apa şi glucoza, «tratament» pentru bolnavii de hepatită din România"; | ![]() |
||
|
"Apă şi glucoza, «tratament» pentru bolnavii de hepatită din România" Indiferent că vorbim despre ţările dezvoltate sau despre statele în curs de dezvoltare, fenomenul medicamentelor contrafăcute este din ce în ce mai amplu. Şi dacă ţări precum Germania se confruntă cu o astfel de problemă, de ce România ar face excepţie? Tocmai pentru a nu ieşi din "tiparul mondial", am început să ne "tratăm" şi noi bolnavii de hepatită cu apă distilată şi glucoză, vândute însă la preţuri de sute de lei. La mai puţin de cinci luni de când în farmacii a fost descoperit un fals grosolan al medicamentului Sutent, folosit în tratamentul cancerului renal metastatic şi pentru tumorile gastrointestinale, istoria se repetă, de data aceasta fiind vorba despre falsificarea medicamentului Pegasys, care s-a comercializat cu uşurinţă în farmacii, fără ca autorităţile responsabile să se sesizeze referitor la acest lucru. Mult mai grav este faptul că Autoritatea Naţională a Medicamentelor a fost anunţată, încă din luna septembrie, de către firma producătoare, Roche, că şi în Germania s-a descoperit Pegasys contrafăcut. Se pare că falsul a fost atât de bine realizat, încât autorităţile nu au descoperit nicio neregulă în urma controalelor periodice efectuate, ceea ce denotă "profesionalismul, implicarea şi vigilenţa" în astfel de situaţii. Din cauza acestor controale, superficial realizate, sau din cauza lipsei lor, pacienţii au ajuns să se trateze cu apă şi glucoza pentru hepatită B şi C şi să plătească sume costisitoare, de aproximativ 1000 de lei pentru o seringă preumplută care ar fi trebuit să conţină peginterferon. Ţinând cont de faptul că medicamentul Pegasys este inclus în programele de sănătate şi se află pe listele speciale, fiind compensat de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, autorităţile şi-au permis să arunce sume importante de bani pe fereastră. Deja ne-am obişnuit ca în România autorităţile să fie prinse pe picior greşit, însă, de această dată, s-a dorit probabil testarea vigilenţei pacienţilor. Grav este faptul că bolnavii au descoperit singuri că medicamentul care li se vindea în farmacie era un fals, diferenţele fiind uşor de observat în momentul în care cutia de Pegasys 180 era desfăcută. Astfel, datorită indiferenţei, a fost pusă în pericol viaţa celor 4000 de bolnavi de hepatită din România, care urmează tratamentul cu Pegasys, compromiţând şansele lor de vindecare şi crescând riscul de a se ajunge la complicaţii grave, sau chiar incurabile. Acest eveniment ar putea avea şi un impact de natură psihologică asupra pacienţilor, care şi-ar putea pierde încrederea în farmacii şi ar putea abandona terapia pe care o urmează. Ca şi cum nu ar fi fost suficient faptul că neglijenţa Autorităţii Naţionale a Medicamentelor a lăsat să se ducă pe apa sâmbetei tratamentul efectuat până la administrarea produsului contrafăcut, acum, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate nu le mai permite bolnavilor să se înscrie pe listele de interferon, ceea ce înseamnă că sunt nevoiţi să plătească din propriul buzunar sume costisitoare pentru dozele necesare. Deşi sănătatea nu este un moft, ci este cel mai de preţ lucru al oricărui om, se pare că ea nu mai ocupă de mult primul loc pe lista priorităţilor autorităţilor competente în domeniu. S-a tot discutat despre faptul că sănătatea reprezintă o prioritate naţională, despre planuri de acţiune care vizează tratarea hepatitei C, în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii pacienţilor, prin facilitarea accesului la cele mai eficiente soluţii terapeutice, dar nimic din toate acestea nu s-a concretizat. Exact cum am fost obişnuiţi, ceva ni se promite şi altceva primim. Aşa au ajuns şi pacienţii de hepatită să se trateze cu medicamente contrafăcute, datorită "importanţei" pe care autorităţile din domeniul sanitar o acordă acestei maladii. Incidentele de această natură nu trebuie ignorate, ascunse sau muşamalizate, pentru că ele există şi se repetă tot mai frecvent, ci trebuie garantat şi respectat dreptul fundamental la sănătate al cetăţenilor, prin implementarea unor măsuri de combatere a comercializării medicamentelor contrafăcute în farmacii, eliminându-se astfel posibilitatea apariţiei unor situaţii excepţionale în domeniul sănătăţii publice sau a unor tragedii personale. |



