Parliamentary debates

Domnul Vasile Horga:

"Nu irosiţi şansele României!"

Suntem la finalul unui ciclu bugetar european în care României i s-au alocat aproape 20 mld. euro pentru programele de dezvoltare şi integrare europeană. Prin eforturi simulate,România a reuşit, iată, să treacă cu mari eforturi de pragul psihologic de 50% absorbţie din fondurile puse la dispoziţie de Comisia Europeană pentru finanţarea proiectelor proprii propuse de dezvoltare şi chiar să se mândrească cu reuşita eforturilor sale. S-a discutat îndelung pe această temă, de ce numai acest grad de absorbţie, ce se mai poate face, cum trebuie să acţionăm, cine se face vinovat şi alte variaţiuni pe aceeaşi temă. Nimeni însă nu a pus punctul pe i. Singurii vinovaţi pentru lipsa de absorbţie a întregii sume prevăzută în bugetul UE pentru finanţarea programelor de dezvoltare a României din fonduri europene au fost Guvernele României care au administrat ţara în timp ce aceste programe se derulau. Fie că a fost vorba de Guvernele Boc sau Ponta, ambele poartă vina în egală măsură.

Potrivit modului în care aceste guverne au acţionat în mandatul lor, se poate afirma, fără nicio exagerare, că au contribuit din plin la subminarea economiei naţionale şi generalizarea controlată a corupţiei în societatea românească. Din momentul în care României i-au fost alocate fondurile prin bugetul UE, guvernele ţării, orice culoare aveau ele, trebuiau doar să aplice concepte deja verificate în Europa de ţări care au beneficiat înaintea României de asemenea fonduri, fără să caute ani de zile soluţii originale, extrem de păguboase, care, iată, ne-au costat multe miliarde de euro, bani rămaşi necheltuiţi. Guvernele României însă nu s-au mulţumit numai cu atât, au inventat o maşinărie de tocat bani europeni care a alimentat pe rând buzunarele clienţilor politici prin metode şi practici greu de imaginat şi care au determinat generalizarea unei corupţii endemice în societatea românească.

Semnalul a fost dat în permanenţă de mediul guvernamental, în buna înţelegere cu majorităţile parlamentare, prin modul în care a fost conceput cadrul legislativ de organizare şi implementare a absorbţiei fondurilor europene.

Iată doar câteva decizii guvernamentale validate de Parlament, care au dus România în această gaură neagră:

1. Propunerile inadecvate de alocare a fondurilor europene destinate României pe domenii de dezvoltare economică şi socială, cu minimizarea alocărilor de fonduri sectorului economic şi în special celui care priveşte IMM-urile, rămas în continuare oaia neagră a economiei româneşti;
2. Birocratizarea excesivă a accesului utilizatorilor la fondurile europene, prin constituirea unei reţele vaste de unităţi de implementare şi monitorizare a proiectelor europene şi elaborarea unor proceduri descurajante atât în faza de elaborare, cât şi în faza de implementare a proiectelor;
3. Elaborarea unor ghiduri de depunere şi selecţie a proiectelor pe fonduri europene cu un puternic accent prohibitiv, precum şi a unor proceduri de implementare a proiectelor cu accent birocratic fără precedent, menite să descurajeze atât continuarea proiectelor aflate în derulare, cât şi posibilitatea aplicării pentru noi proiecte;
4. Stabilirea unor proceduri de achiziţie publică a proiectelor în scopul implementării lor, care permite autorităţilor contractante elaborarea unor documentaţii de atribuire cu dedicaţie precisă, prin impunerea fără restricţie a unor cerinţe şi condiţii de cele mai multe ori aberante, care duc la distorsionarea concurenţei şi fac previzibilă desemnarea câştigătorului prin fapte de corupţie;
5. Modificarea frecventă a cadrului legislativ al achiziţiilor publice, prin favorizarea entităţilor achizitoare, în detrimentul entităţilor ofertante, determinând prin aceasta desemnarea câştigătorului după alte criterii, cel mai adesea determinate de mărimea şpăgii acordate, fapt ce a avut drept urmare generalizarea corupţiei în acest domeniu.
6. Aplicarea de corecţii financiare substanţiale după implementarea proiectului, fără a se analiza şi posibilitatea acordării unor termene de remediere a unor neconcordanţe apărute, raportate la proiectul de execuţie, şi trecerea la corecţiile financiare doar pentru proiectele neremediate, fapt care a determinat descurajarea potenţialilor viitori beneficiari ai unor astfel de proiecte.

Toate aceste decizii şi multe altele au făcut din România unul din statele codaşe, chiar repetente, am putea spune, la absorbţia fondurilor europene, cu consecinţe dăunătoare pentru viitorul ţării.

lată că am păşit deja în următorul ciclu bugetar al Comisiei Europene, în care României i s-au alocat peste 40 mld. euro, iar în privinţa absorbţiei acestor fonduri nu s-a schimbat nimic fundamental în societatea românească. Încă nu se depun proiecte, încă nimeni nu ştie ce trebuie să facă, încă nu s-au simplificat procedurile, încă România nu a învăţat nimic de la ţările europene de succes în acest domeniu. Guvernul Ponta încă aşteaptă, nu ştim ce, şi credem că nici el nu ştie, cert este că timpul trece şi din păcate trece pe banii românilor. Banii europeni nu sunt bani gratuiţi, aşa cum s-a indus ideea, ei vor fi plătiţi de români indiferent dacă ei se consumă sau nu integral.

România va contribui la bugetul UE an de an cu cotele sale din taxe. De aceea, în numele cetăţenilor români, cerem Guvernului Ponta să simplifice procedurile de depunere, selecţie şi implementare a proiectelor europene, să modifice urgent cadrul legislativ, în sensul eliminării potenţialului uriaş de corupţie pe care îl favorizează, şi să întărească pârghiile de control şi coerciţie în derularea corectă a implementării proiectelor, astfel încât să fie încurajată cererea de apel la fonduri europene şi absorbţia rapidă a acestora.

Prin modul în care Guvernul Ponta va impune noile reguli privind accesarea fondurilor europene şi ulterior achiziţia publică a proiectelor aprobate, prin impunerea standardizării documentaţiilor de atribuire pentru cadrul general de calificare şi a proiectelor tehnice similare şi eliminarea în mare măsură a factorilor subiectivi din evaluare, şi mai ales a celor favorizanţi, asimilaţi faptelor de corupţie, România va reuşi, suntem convinşi, să raporteze la încheierea actualului ciclu bugetar al UE o rată de absorbţie de 100% din fondurile europene destinate ţării noastre. Prin aceasta veţi da şansa României să se integreze cu adevărat în Europa.