Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Giuglea. Va urma doamna Mihaela Ionescu.

Domnul Ştefan Giuglea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Arta populară şi artizanatul - mesageri ai României".

Formate într-una din vetrele de străveche civilizaţie în sud-estul european, arta populară românească şi artizanatul se remarcă prin originalitatea, frumuseţea şi vitalitatea lor până în zilele noastre.

Această cultură materială şi spirituală s-a îmbogăţit permanent în condiţiile favorabile transmiterii tradiţiilor, oferite de continuitatea neabătută a poporului român pe întreg teritoriul pe care-l populează azi.

Ca element de cultură materială şi spirituală, arta populară şi artizanatul reflectă specificul naţional şi are un profund caracter social, cu un rol bine definit în realizarea echilibrului dintre util şi frumos, dintre cerinţele utilitar-materiale şi cele estetice.

Constituindu-se de-a lungul secolelor prin neîntrerupta contribuţie a numeroşilor creatori anonimi, arta populară şi artizanatul au primit un caracter de permanentă continuitate şi de o varietate surprinzătoare, întemeiată pe un fond unitar.

Unitatea şi varietatea, bogăţia şi originalitatea datorate geniului creator al poporului nostru sunt trăsături specifice ale artei populare şi artizanatului, recunoscute deopotrivă de cercetători şi specialişti de renume, cât şi de iubitorii de frumos de pretutindeni.

Dacă păstrarea şi preţuirea obiectelor de artă populară şi artizanat, colecţionarea, cercetarea şi studierea lor se înscriu în sfera preocupărilor cultural-ştiinţifice, latura economică a activităţilor organizate în acest domeniu vizează şi asigură continuarea şi valorificarea acestui tezaur în societatea contemporană.

Existenţa în România a unui bogat tezaur de artă populară şi a unor vechi tradiţii ale meşteşugurilor artistice încă vii în numeroase zone ale ţării noastre impune necesitatea păstrării şi dezvoltării artei populare şi artizanatului, care reprezintă un factor important de exprimare a identităţii naţionale în cadrul procesului contemporan de globalizare.

Interesul tot mai accentuat al lumii contemporane pentru lucrurile executate de mână şi mai ales dezvoltarea în ritm rapid a turismului intern şi internaţional constituie motivaţii întemeiate pentru dezvoltarea în continuare a artei populare şi artizanatului, menite să asigure păstrarea specificului tradiţional şi a caracterului de autenticitate, constituind veritabile amintiri turistice româneşti.

În contextul actual trebuie să se recunoască importanţa producţiei de artă populară şi artizanat, ca parte integrantă a patrimoniului cultural naţional comun, de mesager al naţiunii române, şi să se stimuleze activitatea în domeniu, prin acordarea de sprijin şi protecţie din partea statului român.

Lipsa unei reglementări specifice la nivel naţional care să asigure protecţia artei populare şi artizanatului va conduce, inevitabil, la proliferarea pe piaţă a produselor contrafăcute (kitch-uri), precum şi la apariţia şi exercitarea concurenţei neloiale a unor producători nespecializaţi, ceea ce determină eliminarea treptată a specificului autentic naţional, precum şi a caracterului educativ, artistic.

În acest sens, pentru relansarea şi dezvoltarea producţiei de artă populară şi artizanat în România se impune necesitatea elaborării unei legi specifice pentru care în esenţă se propun:

1. recunoaşterea ca produse autentice de artă populară şi artizanat, indiferent de producător, numai a celor avizate de o comisie de specialişti, constituită în acest scop pe lângă Asociaţia Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti - UCECOM, cel mai mare producător organizat în domeniu, comisie care de altfel a mai funcţionat ani îndelungaţi cu deosebită eficacitate;

2. includerea cu poziţii distincte a activităţilor de artă populară şi artizanat în codul CAEN;

3. sprijinirea cu fonduri de la bugetul de stat a organizării şi participării la târguri naţionale şi internaţionale de profil, cu colecţii reprezentative şi produse de artă populară şi artizanat;

4. sprijinirea producătorilor şi comercianţilor de produse avizate de artă populară şi artizanat prin: încadrarea producţiei de artă populară şi artizanat la cota zero de taxă pe valoarea adăugată; acordarea de credite cu dobândă bonificată pentru aprovizionarea şi realizarea producţiei; exceptarea de la plata taxelor vamale a importurilor de materii prime, auxiliare şi utilaje pentru realizarea producţiei de artă populară şi artizanat; neimpozitarea profitului obţinut din activitatea de producţie şi comercializare a produselor de artă populară şi artizanat;

5. asigurarea continuării tradiţiei de creaţie şi producţie a obiectelor de artă populară şi artizanat prin introducerea în programele şcolare a unor ore de iniţiere în cunoaşterea şi practicarea de astfel de activităţi.

Considerăm că implementarea unei legi prin care să se soluţioneze în mod unitar şi echitabil aspectele sus-menţionate ar constitui un sprijin deosebit pentru relansarea acestui gen de activitate cu eficienţă economico-socială şi mai ales cultural-artistică, de imagine a României în lume.

Se impune conştientizarea faptului că păstrarea şi valorificarea elementelor tradiţionale ale artei populare româneşti reprezintă, în cadrul procesului contemporan de globalizare, un factor determinant de exprimare a identităţii noastre naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.