Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am aflat cu surprindere dintr-o declaraţie politică făcută astăzi de un coleg al nostru că România este ameninţată de expulzare din Europa, că vom fi integraţi într-un spaţiu asiatic, probabil, sau african. Mă surprinde punctul domniei sale de vedere, cum, de altfel, mă surprinde şi poziţia pe care o are în problema ceangăilor, aceşti români catolici care, după unii iredentişti, ar trebui să devină nu ştiu ce şi nu ştiu cum fără ca ei să fie consultaţi, fără să se ţină cont de punctul de vedere al cercetătorilor ştiinţifici români şi maghiari în ceea ce priveşte originea, cultura, civilizaţia ceangăilor, aceşti români care s-au salvat de la maghiarizare în ultima clipă. Dar în ce priveşte lipsa de informaţii a colegului nostru care ia dorinţele drept realităţi, aceasta este o altă problemă şi este pur personală.

Onorat auditoriu,

În ziua de miercuri, 25 februarie 2004, poetul Vasile Tărâţeanu din Cernăuţi a fost ţinta unei înscenări primitive, de tip comunist.

Patru miliţieni i-au controlat maşina în căutare de arme şi droguri. Negăsind nimic din ceea ce şi-au propus a găsi, şi-au cerut scuze şi au încercat să scrie procesul verbal de constatare. Au mai apărut însă şi alţi miliţieni care au reluat verificarea maşinii. Totul a durat trei ore, după care tovarăşii miliţieni au început să chestioneze locatarii din bloc pe teme referitoare la marele patriot român.

O provocare josnică, primitivă, caracteristică barbariei din perioada stalinistă!

Miliţia lui Kucima continuă opera macabră a celor care l-au ucis în mod bestial pe Ilie Motrescu, poetul român din Crasna.

Provocarea a avut rolul de a-l intimida pe marele patriot român ca să nu-şi depună candidatura pentru funcţia de preşedinte al Societăţii pentru Cultura Românească "Mihai Eminescu", cea mai puternică organizaţie a românilor din regiunea Cernăuţi.

Capacitatea de luptă şi realizările sale ca scriitor îl recomandă pentru o asemenea funcţie, dar autorităţile ucrainene nu-l vor. Ele se tem de un luptător de talia lui Vasile Tărâţeanu care n-a putut fi anihilat prin uciderea, în condiţii acuzatoare, a fiului său.

Ne-am oprit asupra acestui caz, pentru că el nu este doar un exemplu în lungul şir al românilor martirizaţi la ei acasă în spaţiul legendarei Bucovine cotropită de armatele ruseşti! Cazul lui Vasile Tărâţeanu scoate în evidenţă dimensiunile aberante pe care le-a atins politica ocupanţilor ucraineni în sinistra lor operă de deznaţionalizare a românilor.

Provocarea de tip stalinist a miliţiei din Cernăuţi la adresa lui Vasile Tărâţeanu demonstrează că între vorbele şi faptele politicienilor ucraineni există o imensă prăpastie. Noi oferim minorităţii ucrainene şi rutene de la noi, privilegii şi drepturi care depăşesc standardele europene; guvernanţii de la Kiev şi slugile lor din Cernăuţi oferă minorităţii române din regiune numai ură şi perspectiva asimilării forţate. Acolo, în regiunea Cernăuţi, în cenuşa cinicului Imperiu Sovietic, se dezvoltă cancerul urii interetnice impus cu brutalitate de miliţie!

Acolo, în martirizatul spaţiu românesc al Bucovinei ocupate, scriitorii români sunt victime ale provocărilor şi actelor de intimidare de toate felurile.

Acolo, cultura română este în lanţuri, iar poeţii se află sub controlul jignitor al unor ignoranţi cu pistol în loc de creier.

Până când?! Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.